Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Cătălin Predoiu, a avut ieri, 12 noiembrie 2009, o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă, prima întâlnire de acest gen după instalarea noii administraţii la Chişinău. În cadrul întrevederii, cei doi miniştri au abordat spectrul larg de aspecte ale relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, exprimându-şi disponibilitatea şi angajamentul pentru relansarea cooperării bilaterale, la toate nivelele.
„Relaţia bilaterală şi susţinerea parcursului european al R. Moldova constituie priorităţi absolute ale politicii externe a României. În acest context, salutăm deschiderea arătată de noua administraţie de la Chişinău în relaţia sa cu România şi cu UE (...) În plan imediat, avem în vedere realizarea unor paşi importanţi. Mâine cei doi premieri vor semna Acordul privind Micul Trafic de Frontieră. Tot mâine, împreună cu domnul ministru Leancă, voi semna Acordul interguvernamental bilateral cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova şi Protocolul de amendare a Acordului interguvernamental, semnat în 1992, la Bucureşti privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor", a declarat ministrul interimar al afacerilor externe, Cătălin Predoiu, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la finalul întrevederii.
„Am transmis domnului ministru Leancă un mesaj puternic de sprijin pentru aspiraţiile europene ale R. Moldova, într-un moment important pentru evoluţia relaţiei dintre R. Moldova - UE. Am asigurat de angajamentul nostru total pentru aprofundarea relaţiei administraţiei de la Chişinău cu UE. R. Moldova poate fi „povestea de succes" a dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate. Viitorul său este în interiorul UE şi România pledează constant pentru oferirea unei perspective de aderare pentru R. Moldova", a mai declarat ministrul.
Cătălin Predoiu a mulţumit autorităţilor de la Chişinău pentru acceptul dat privind deschiderea Consulatelor Generale ale României la Cahul şi Bălţi, care vor amplifica posibilităţile de procesare a cererilor de vize şi vor asigura facilităţi suplimentare în domeniul circulaţiei persoanelor.
La rândul său, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a mulţumit pentru demararea dialogului bilateral şi pentru discuţiile substanţiale, atât din cadrul întâlnirii din această seară, cât şi din cadrul reuniunii Iniţiativei Central-Europene.
Iurie Leancă a mai precizat că „Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău a luat decizia de a declara nule şi de a revoca notele prin care mai mulţi diplomaţi de la ambasada României din Chişinău, inclusiv domnul ambasador Filip Teodorescu, au fost declaraţi anterior persona non-grata. Cred că împărtăşiţi opinia că acestea au fost nişte gesturi pozitive, reparatorii".
„Vreau să îl citez pe marele diplomat român, Nicolae Titulescu, care afirma metaforic, că cel mai bun vecin al României este Marea Neagră. Contextul de astăzi de interes este altul, dar cred că Republica Moldova poate şi trebuie să devină cel mai bun vecin al României. Aceasta este viziunea noastră asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti şi mă bucur că astăzi am găsit o înţelegere deplină pentru asemenea abordare", a declarat la finalul conferinţei de presa ministrul Iurie Leancă.
Eveniment: Întrevederea ministrului Cătălin Predoiu cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă
Oana Marinescu: Bună seara doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la conferinţa de presă comună a miniştrilor de externe din România şi Republica Moldova. Am să îl invit pe domnul ministru Cătălin Predoiu să dea o declaraţie de presă.
Ministrul român al Afacerilor Externe, Cătălin Predoiu: Bună seara. Vreau în primul rând sa vă spun că mă bucur că domnul Iurie Leancă se află la Bucureşti. Am avut discuţii consistente, care vor contribui la relansarea relaţiei bilaterale, pe toate palierele, la nivelul pe care o merită. Împărtăşim o viziune comună asupra reluării dinamice şi coerente a cooperării bilaterale, cu obţinerea de beneficii concrete şi vizibile pentru cetăţeni din ambele state, indiferent de etnie.
Relaţia bilaterală şi susţinerea parcursului european al R. Moldova constituie priorităţi absolute ale politicii externe a României. În acest context, salutăm deschiderea arătată de noua administraţie de la Chişinău în relaţia sa cu România şi cu UE.
România avea de multă vreme blocate pe agenda sa proiecte multiple de cooperare cu R. Moldova. Avem la Chişinău interlocutori care îşi exprimă clar voinţa politică de a folosi oportunităţile existente.
În plan imediat, avem în vedere realizarea unor paşi importanţi. Mâine cei doi premieri vor semna Acordul privind Micul Trafic de Frontieră. Tot mâine, împreună cu domnul ministru Leancă, voi semna Acordul interguvernamental bilateral cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova şi Protocolul de amendare a Acordului interguvernamental, semnat în 1992, la Bucureşti privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.
Doresc să mulţumesc guvernului R. Moldova pentru acceptul dat privind deschiderea Consulatelor Generale ale României la Cahul şi Bălţi. Acestea vor oferi servicii consulare rapide, de calitate şi, foarte important, aproape de cetăţeanul din R. Moldova. Vom răspunde de aceeaşi manieră, cât de curând, solicitării administraţiei de la Chişinău privind deschiderea unui Consulat General la Iaşi.
Am exprimat sprijinul României pentru guvernul R. Moldova în atingerea obiectivelor sale principale: integrare europeană, stat de drept, securitate şi prosperitate.
Interesul major al României pentru sprijinirea acestor obiective derivă nu doar din legăturile speciale, bazate pe identitatea de limbă, cultură şi istorie, ci şi din necesitatea de a avea, la frontiera estică a României, care este în acelaşi timp şi frontiera estică a UE, o Republică Moldova stabilă şi prosperă.
Am transmis domnului ministru Leancă un mesaj puternic de sprijin pentru aspiraţiile europene ale R. Moldova, într-un moment important pentru evoluţia relaţiei dintre R. Moldova - UE.
Am asigurat de angajamentul nostru total pentru aprofundarea relaţiei administraţiei de la Chişinău cu UE. R. Moldova poate fi „povestea de succes" a dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate. Viitorul său este în interiorul UE şi România pledează constant pentru oferirea unei perspective de aderare pentru R. Moldova.
Facem demersurile constante, atât în dialogul cu UE cât şi cu celelalte state membre, ca noul cadru juridic de cooperare UE - R. Moldova să fie cât mai cuprinzător şi să răspundă, astfel, aspiraţiilor legitime ale Chişinăului. Susţinem ca negocierile privind noul Acord UE - R. Moldova să poarte denumirea de Acord de Asociere. Totodată, susţinem ca R. Moldova şi UE să lanseze în curând dialogul privind liberalizarea regimului şi să iniţieze negocierile asupra unui Acord cuprinzător şi aprofundat de liber schimb.
Am abordat şi dosarul transnistrean, a cărui soluţionare reprezintă o preocupare de securitate prioritară pentru România. Soluţia viabilă poate fi găsită doar în formatul consacrat de negocieri, 5+2, în condiţiile respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova. Reglementarea durabilă şi justă a acestui diferend trebuie să ofere tuturor cetăţenilor R. Moldova, inclusiv celor din regiunile de est, şansa libertăţii, prosperităţii, stabilităţii, dezvoltării şi respectării drepturilor fundamentale. Vă mulţumesc.
Oana Marinescu: Vă mulţumim. Îl invităm pe domnul ministru Leancă să dea o declaraţie de presă.
Vice prim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă: Vă mulţumesc şi bună seara. Stimate domnule ministru, dragi colegi, încă o dată vreau să vă aduc sincere mulţumiri pentru invitaţia de a veni la Bucureşti, pentru a participa atât la lucrările Iniţiativei Central-Europene, dar şi pentru a demara acest dialog bilateral, care a fost un imperativ după schimbarea guvernării de la Chişinău. Vreau să vă mulţumesc pentru condiţiile excelente din prima jumătate a zilei. Aţi asigurat o preşedinţie pe parcursul anului, dar şi ziua de astăzi, foarte eficientă şi cu un maxim randament. Totodată vreau să vă mulţumesc şi pentru conţinutul şi substanţa discuţiilor pe care le-am avut astă-seară aici la Ministerul de externe, trecând în revistă tot ansamblul de relaţii şi tot spectrul de relaţii care există între Chişinău şi Bucureşti.
Doresc să remarc de la bun început că am avut discuţii foarte constructive şi pline de conţinut cu domnul ministru Predoiu, regret că agenda nu mi-a permis să discutăm mai mult, să depăşim oarecum acel vid de comunicare, care s-a instituit între Chişinău şi Bucureşti pe parcursul mai multor ani de zile. Am certitudinea că dialogul nostru se va aprofunda şi nuanţa în mod firesc în continuare. Am abordat cu domnul ministru, aşa cum a menţionat şi dumnealui, un set de subiecte definitorii pentru cooperarea noastră bilaterală, în special pe dimensiunea integrării europene şi am făcut acest lucru în parametri concreţi, respingând din convingere retorica zgomotoasă, dar lipsită de conţinut, care a caracterizat poziţia precedentelor autorităţi de la Chişinău.
M-aş referi în această optică la perspectiva cooperării dintre Ministerele noastre de externe, care oferă posibilităţi deosebit de vaste, şi din păcate nevalorificate. Guvernul de la Chişinău, din momentul în care a fost instituit a declarat că obiectivul cel mai important este să repunem relaţiile noastre în albia firescului, să eliminăm problemele cu un substrat artificial şi subiectiv, care au apărut în relaţia noastră şi să ne axăm pe obiective de substanţă, realizarea cărora va aduce beneficii ţărilor noastre, cetăţenilor noştri, dar şi situaţiei de ansamblu în regiune; şi nu trebuie să facem lucruri absolut ieşite din comun, ci să lăsăm ca dialogul dintre Chişinău şi Bucureşti să evolueze, aşa cum am spus, în albia firescului. Cunoaşteţi că primele decizii ale autorităţilor moldoveneşti au vizat abolirea regimului de vize pentru cetăţenii români, cetăţeni europeni, decizie introdusă arbitrar şi voluntarist de guvernarea comunistă. De aceea noul guvern a luat o decizie favorabilă în problema deschiderii celor două consulate româneşti la Bălţi şi Cahul, şi a deblocat discuţiile referitoare la Acordul privind micul trafic la frontieră.
La acest capitol vreau să aduc încă o dată mulţumiri domnului ministru, colegilor de la minister pentru reacţia promptă cu care au răspuns la solicitarea noastră să demarăm negocierile şi iată că într-o perioadă foarte scurtă am finalizat discuţiile, am parafat textul şi sunt absolut convins că mâine cei doi prim-miniştri vor semna acest acord. Acest acord va aduce beneficii în primul rând cetăţenilor din Republica Moldova care, în virtutea condiţiilor neprielnice Republicii Moldova s-au găsit într-un fel de izolare; şi fără vize, dumneavoastră ştiţi cât de complicat este să obţii aceste vize, nu pot călători nestingheriţi aici în România şi bineînţeles, într-un alt context, nici în Spaţiul Schengen. Punerea în aplicare a acestui acord va crea condiţii favorabile pentru cetăţenii care locuiesc în zona de frontieră.
În afară de aceasta, Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău a luat decizia de a declara nule şi de a revoca notele prin care mai mulţi diplomaţi de la ambasada României din Chişinău, inclusiv domnul ambasador Filip Teodorescu, au fost declaraţi anterior persona non-grata. Cred că împărtăşiţi opinia că acestea au fost nişte gesturi pozitive, reparatorii, dar mă întreb aproape retoric: Era oare nevoie să se ajungă la o asemenea situaţie? Acum, ca să reluăm relaţiile noastre într-un cadru firesc, de normalitate, suntem nevoiţi să mobilizăm importante resurse umane, financiare şi logistice neplanificate, dacă îmi permiteţi un asemenea termen.
Dorim să depăşim cu răbdare, insistenţă şi neapărat inteligenţă această stare nefirească pentru două state mai mult decât prietene, ca Republica Moldova şi România. În încheiere vreau să îl citez pe marele diplomat român, Nicolae Titulescu, care afirma metaforic, că cel mai bun vecin al României este Marea Neagră. Contextul de astăzi de interes este altul, dar cred că Republica Moldova poate şi trebuie să devină cel mai bun vecin al României. Aceasta este viziunea noastră asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti şi mă bucur că astăzi am găsit o înţelegere deplină pentru asemenea abordare. Vă mulţumesc frumos.
Oana Marinescu: Vă mulţumim. Invit acum presa să pună câteva întrebări, cu rugămintea să vă prezentaţi şi să spuneţi exact cui adresaţi întrebarea.
Reporter: Domnilor miniştri, mai avem cel puţin două probleme în suspans între România şi R. Moldova, legate de problema ambasadorilor, de-o parte şi de cealaltă - şi aş vrea să ne lămuriţi - şi de cea a aşa-numitului (...) este denumirea pe care o prefera fostul regim de la Chişinău. România avea altă idee despre numele acestui acord. Şi am vrea să ştim în ce stadiu sunt discuţiile privind acest aşa-numit Tratat de bază.
Cătălin Predoiu: Am convenit pe parcursul discuţiilor să relansăm lucrările la nivel de experţi, în ceea ce priveşte acest instrument extrem de important, pe care, într-adevăr, va trebui să îl încheiem şi să îl semnăm cât mai grabnic cu putinţă. În acelaşi timp, suntem absolut conştienţi că ceea ce este important este, în primul rând, conţinutul acestui document. El trebuie să plece de la noile realităţi din R. Moldova, de la intenţia şi voinţa clară a R. Moldova de a se angaja pe un drum către Uniunea Europeană, plecând de la caracterul absolut special al relaţiei între România şi R. Moldova, plecând de la trecutul istoric, afinităţile culturale, limbă şi de la toate celelalte elemente pe care le cunoaşteţi şi care ne leagă. Aici, eu văd cu optimism acest acord. În ceea ce priveşte chestiunea ambasadorului român la Chişinău, sigur că în acest nou context lucrurile se vor accelera şi sunt absolut convins că, după normalele şi fireştile evaluări de ordin tehnic, la nivelul administraţiei centrale, se va ajunge, în curând, la o propunere concretă. Vă mulţumesc.
Iurie Leancă: Vă mulţumesc şi eu pentru aceste două întrebări. Vorbim despre ambasadori. Bineînţeles că şi Republica Moldova are anumite restanţe la acest capitol. (...) nu avem ambasador aici şi înţelegem imperativitatea desemnării cât mai grabnice a unui ambasador profesionist, cu capacităţi deosebite, prezenţa căruia va servi dezvoltării relaţiilor bilaterale între Chişinău şi Bucureşti. Momentan, ca să folosesc o formulă mai diplomatică, suntem în faza degajării anumitor reflexiuni. Sper că nu va dura prea mult. (...) atunci când vom veni cu o candidatură pe potriva importanţei acestui post. În ceea ce priveşte elaborarea şi analizarea cadrului juridic al relaţiilor între Chişinău şi Bucureşti, sunt de acord cu domnul ministru că contează, în primul rând, substanţa şi elementele care vor fi conţinute în viitorul document. Chişinăul, noua guvernare, şi-a propus, în programul său de activitate, să edifice o relaţie de parteneriat strategic european cu România şi considerăm că aceste elemente urmează să stea la baza documentului care va guverna relaţiile între Chişinău şi Bucureşti şi mă bucur că şi în acest domeniu am găsit foarte repede o înţelegere să preluăm discuţiile la nivel de experţi şi sunt absolut convins că, atunci când se discută într-o manieră deschisă, constructivă, cu dorinţa de a găsi - acolo unde e nevoie de anumite compromisuri - dar de a realiza obiectivul cel mai important, se va reuşi să se meargă într-o manieră rapidă şi cu un randament maxim.
Oana Marinescu: Mulţumesc. Alte întrebări?
Reporter: Mă lăsaţi să revin la problema ambasadorilor. Vreau să vă întreb: în timpul discuţiilor din această seară, s-au vehiculat nişte nume concrete dintr-o parte sau dintr-alta?
Cătălin Predoiu: Problema este mult mai importantă decât nume şi oricum aş vrea să vă spun că nu s-au vehiculat astfel de nume, dar ceea ce este important este că ambele părţi sunt determinate să intre în normalitate şi sub acest aspect şi, aşa cum au spus colegii dumneavoastră, sunt absolut convins că, într-un viitor foarte apropiat, vom reuşi să bifăm şi această restanţă, cum bine spunea colegul meu.
Oana Marinescu: Alte întrebări?
Reporter: Pentru domnul ministru Leancă: ce va conţine, din punctul de vedere al Chişinăului, Planul de acţiune Republica Moldova - Uniunea Europeană?
Iurie Leancă: Nu e vorba de un plan nou de acţiuni, este vorba despre demararea negocierilor pe marginea unui nou acord. Acest acord sper să reflecte obiectivele pe care şi le propune Republica Moldova să le realizeze în raport cu Uniunea Europeană. Sunt trei elemente, trei componente foarte importante ale viitoarelor negocieri. Primul element, primul domeniu ţine de dialogul pe probleme politice şi de securitate. Am şi fixat deja cu colegii de la Bruxelles data de 12 ianuarie, data pentru demararea negocierilor oficiale pe marginea acestui subiect. După cum a menţionat domnul ministru, ne propunem ca, într-o perspectivă imediată, să convingem colegii de la Bruxelles - şi aici contăm foarte mult pe sprijinul partenerilor noştri de la Bucureşti - astfel încât până la finele anului respectiv să se ia decizia de a demara dialogul în problema liberalizării regimului de vize şi să obţinem o decizie favorabilă din partea Bruxelles-ului pentru a începe şi dialogul pe marginea Acordului de liber schimb, aprofundat şi cuprinzător. Acestea sunt trei obiective importante pe care urmează să le realizăm prin negocieri cu partenerii europeni. Bineînţeles că sperăm ca acest acord să se numească acord de asociere, bineînţeles că sperăm că, atunci când vom ajunge într-o perioadă - iarăşi, nu foarte îndelungată - la finele negocierilor, să putem avea în preambulul acordului, o propoziţie care să reflecte perspectivele europene ale Republicii Moldova, dar ne dăm foarte bine seama că, pentru a ajunge la o astfel de abordare a problemei, este foarte important să ne facem tema pentru acasă. Tema pentru acasă însemnând promovarea unor reforme sub toate aspectele: reforma instituţiilor statului, astfel încât ele să fie puse în serviciul cetăţeanului, să asigurăm separarea puterilor, independenţa sistemului judecătoresc, mass-media... Cunoaşteţi că şi în acest sens am avut derapaje şi devieri puternice de la normele şi valorile europene. Urmează să remonopolizăm sistemul economic, să îl facem competitiv, să atragem investiţii, şi iată că în momentul în care vom realiza, poate nu vom realiza în totalitate acest obiective, dar cel puţin vom marca o traiectorie pozitivă, sunt convins că şi dialogul nostru cu partenerii de la Bruxelles va fi mult mai simplu şi vom reuşi să realizăm acest obiectiv. Fiindcă doar atunci când vom avea această perspectivă europeană, adică în momentul în care se va recunoaşte eligibilitatea Republicii Moldova pentru aderare la Uniunea Europeană - şi nu contează acum termenul, contează angajarea în acest dialog - atunci sunt convins că vom putea vorbi despre cu totul alte perspective despre Republica Moldova şi cetăţenii ei.
Oana Marinescu: Mulţumim. Conferinţa s-a încheiat.
