“Parteneriatul dintre Moldova şi NATO în cadrul IPAP şi PARP a servit la implemenarea reformelor esenţiale şi necesare în domeniul apărării şi securităţii. NATO are experienţă şi expertiză unice şi cooperarea în aceste domenii cu Alianţa nu sunt incompatibile cu principiul de neutralitate al ţării”, se arată în Raportul special "Republica Moldova: provocări interne, perspective de integrare euro-atlantică", prezentat sâmbătă, 14 noiembrie la Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare NATO de la Edinburg, Marea Britanie.
Raportorul luxemburghez Marc Angel a menţionat că populaţia Moldovei trebuie informată cât mai detaliat despre diversele aspecte ale acestei cooperări. “Deputaţii din parlamentul moldovean au un rol important în promovarea dialogului cu societatea în acest aspect. AP a NATO, speră în continuarea cooperării active cu Parlamentul Moldovei şi delegaţia moldoveană la AP NATO”, se arată în rarportul menţionat.
Raportul a fost prezentat în cadrul şedinţei Comitetului dimensiunii civile a securităţii şi examinează evenimentele politice din Republica Moldova care au urmat după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi 29 iulie 2009, evaluează nivelul curent al relaţiilor dintre Republica Moldova - NATO - UE, precum şi perspectivele de integrare europeană şi de soluţionare a conflictului transnistrean.
Republica Moldova este membru asociat al Adunării Parlamentare NATO din noiembrie 1994. Actuala guvernare liberal democrata a promis ca Moldova va continua sa participe la actiunile prevazute in Planul individual de parteneriat Republica Moldova-NATO
Astfel, în Raport se menţionează că alegerile parlamentaredin 5 aprilie 2009 au iniţiat o serioasă criză politică, care a alimentat mai multe tensiuni interne din ţară şi care au condus la înrăutăţirea relaţiilor Moldovei cu vecinii şi unii dintre partenerii internaţionali şi care au prejudiciat instituţiile statului pe fundalul unei crize financiare internaţionale.
“În pofida acestui fapt, procesul democratic şi-a constinuat cursul şi după alegerile din 29 iulie 2009, forţele politice din ţară s-au dovedit a fi decise să continue dialogul contructiv pentru a pune capăt crizei politice şi să stabiliească drept prioritate promovarea reformelor politice, economice şi sociale. Comitetul NATO consideră că soluţionarea crizei constituţionale legate de alegerea preşedintelui ţării şi reluarea dialogului politic constituie elementele esenţiale pentru Moldova în atingerea scopurilor în politica externă”, se arată în Raport.
Odată cu lansarea Pateneriatului Estic, Uniunea Europeană intenţionează să aducă un suflu nou relaţiilor cu vecinii săi din Est. Succesul acestei iniţiative va depinde de angajamentele părţilor. Partenerii trebuie să utilizeze toate avantajele acestui nou cadru de cooperare.
În Raportul AP NATO se menţionează că UE va trebuiu să demonstreze că este gata să facă accesibile resursele de care dispune pentru ca Parteneriarul să şi atingă obiectivele ambiţioase. “Începând cu 2003, Moldova a adoptat o politică fermă de integrare europeană. Deşi au fost efectuate unele reforme, încă mai rămân multe de făcut pentru a realize obiectivele de parteneriat al Moldovei cu UE. Preconizata adoptare a unui nou plan de cooperarea ar putea fi o oportunitate pentru relansarea relaţiilor dintre Bruxelles şi Chişinău În acest context este salutabilă declaraţia noului guvern de după alegerile 29 iulie care a stabilit integrarea în UE drept o prioritate absolută a politicii externe a Moldovei”, notează raportorul NATO.
AP NATO a salutat şi încurajat participarea Moldovei la proiectele regionale şi europene. Totodată, AP NATO a menţionat necesitatea normalizarea progresivă a relaţiilor cu România, astfel ca acestea să culmineze cu nişte relaţii fără probleme. “Bucureştiul şi Chişinăul au foarte mult de câştigat de pe urma cooperării active şi multidimensionale”, se arată în Raport.
Referindu-se la conflictul transnistrean, PA NATO a remarcat că acesta continuă să fie subiectul primelor pagini din presa occidentală. “Transnistria este la doar circa o suta de km de UE şi până în present au fost obţinute puţine progrese în soluţionarea acestui conflict, care durează déjà 17 ani. Orice situaţie de conflict nerezolvat este o potenţială sursă de instabilitate. De aceea este important de a sensibiliza opinia publică internaţională în legătură cu conflictul din Transnistria, de a adopta măsuri împotriva oricăror încercari de a înrăutăţi situaţia şi de a nu conteni eforturile în vederea obţinerii unei soluţii paşnice a conflictului".
"Negocierile în format 5+2 trebui reluate cât mai curând posibil. Prioritate trebuie să le aibă propunerile concrete de restabilire a încrederii şi de ieşire din impas”, se mai arată în Raportul “Republica Moldova: provocări interne, perspective de integrare euro-atlantică”.
