Asociaţia „Pro Europa" consideră necesar să menţioneze procesele pozitive care au început să aibă loc în reglementarea transnistreană după ce în Republica Moldova a fost aleasă noua guvernare. Timp de trei ani şi jumătate, cînd puterea executivă şi legislativă a fost sub controlul PCRM şi negocierile în formatul „5+2" nu au mai avut loc, procesul de negocieri practic a fost îngheţat. După ce s-a format noua majoritate parlamentară şi noua putere executivă, situaţia s-a schimbat spre bine şi într-un timp relativ scurt au avut loc trei întrevederi la Viena, Tiraspol şi Bender. Evident, nivelul încrederii între părţi a crescut semnificativ şi a fost posibilă discutarea problemelor de care depinde reglementarea diferendului transnistrean.
Asociaţia „Pro Europa" îşi exprimă încrederea că părţile se vor putea apropia şi mai mult doar în cazul în care conducerea RM se va adresa conducerii UE cu propunerea privind anularea interdicţiei pentru circulaţia în ţările membre ale Uniunii Europene pentru funcţionarii din Transnsitria şi îndeamnă guvernarea RM să contribuie la anularea acestor interdicţii, deoarece a devenit clar că acestea nu au avut nici un efect pozitiv. Apropierea părţilor în procesul de reglementare a problemei transnistrene de asemenea va avea o influenţă pozitivă asupra problemelor legate de nivelul de securitate în regiune.
Asociaţia „Pro Europa" consideră necesar să facă o declaraţie referitor la problemele legate de ameninţările şi provocările care au apărut la adresa securităţii, inclusiv în evenimentele tragice din aprilie şi cele cu care se confruntă societatea Republicii Moldova. O parte anumită din aceste provocări de securitate există, deoarece Serviciul de Informaţii şi Securitate al RM continuă să funcţioneze fără reformarea corespunzătoare.
Evenimentele din aprilie au fost posibile penbtru că unii ofiţeri înalţi de la SIS în loc să-şi îndeplinească obligaţiunile respective, au devenit un instrument pentru realiyarea unei provocări fără precedent împotriva Republicii Moldova. Atacurile provocatoare şi devastarea clădirilor de stat au avut loc sub controlul ofiţerilor SIS care îndeplineau indicaţiile infractorii ale reprezentanţilor fostei conduceri a statului. Mai mult, în organizarea provocărilor au fost implicaţi mai mulţi infractori privaţi de libertate în închisorile Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei RM. Ei au fost aduşi de la închisori, acţionau sub conducerea ofiţerilor SIS şi au fost provocatorii care au început confruntările cu poliţia şi au provocat devastările instituţiilor statale. Protestatarii care s-au alipit lor s-au lăsat conduşi de emoţii în atmosfera creată special, care, afară de provocatorii aduşi, era creată şi de agenţii SIS în număr de peste 100 de persoane, care aveau sarcina să incite tinerii la acţiuni ilegale.
Principalii coparticipanţi la acţiunile ilegale din partea SIS sînt vicedirectorul SIS, generalul Mihai Bodean, şi şeful Direcţiei generale de contra-spionaj, colonelul Ion Mahu. Aceste persoane au început pregătirea pentru provocări cu mult înainte de realizarea lor, după ce conducerea regimului a hotărît să desfăşoare alegeri parlamentare cu o lună mai tîrziu. După ce provocarea a fost realizată, M. Bodean şi I. Mahu au fost decoraţi cu medalia „Credinţă Patriei".
Pe 7-8 aprilie subunităţile centrului antiterorist al SIS RM, aflate sub conducerea lui M. Bodean, aveau de gînd să-i reţină pe liderii politici Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Serafim Urechean, Dorin Chirtoacă, precum şi alţi cîţiva politicieni şi oameni de afaceri, inclusiv Chiril Lucinschi, şi numai implicarea UE şi SUA a oprit organizatorii provocărilor, care nu au îndrăznit să dea un asemena ordin.
M. Bodean a participat direct la elaborarea scenariului provocărilor de la 7 aprilie, ocupîndu-se şi de stabilirea „victimelor" pe care regimul dorea să le represeze. O parte din „victime" era aprobată de conducerea regimului şi în numărul lor se înscriau politicieni li businessmeni, unii dintre ei fiind stabiliţi personal de M. Bodean.
Trebuie menţionat că M. Bodean are o mare experienţă privind stabilirea „victimelor" încă de pe timpul cînd era şeful SIS municipal. Timpul său de lucru el îl cheltuia pentru organizarea extoarceri de bani de la oameni de afaceri, precum şi pentru terorizarea cetăţenilor în scopul de a-şi însuşii proprietăţile imobile ale acestora.În timplul aflării lui în funcţia de şef al SIS municipal, M. Bodean a deschis două întreprinderi de spălare a lînii, una la Chişinău pe str. Otovasca, ia a doua în Anenii Noi. Firmele sunt păzite de ofiţerii SIS, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor privind activitatea SIS. M. Bodean face abuz de alcool, ceea ce nu este permis unui colaborator SIS de acest rang, şi, fiind în stare de ebrietate, a produs un accident rutier în care a decedat o persoană. Fiind şef al direcţiei municipale a SIS, el a perfectat pe numele a diferite persoane două loturi de pămînt pe care a construit case luxoase. Un teren se află la ieşirea din Chişinău spre Ialoveni, iar celălalt - la ieşirea din Chişinău spre Ghidighici. Afară de aceasta, M. Bodean l-a terorizat pe proprietarul unui teren de pămînt din faţa direcţiei municipale a SIS de pe str. 31 August 1989 colţ cu M. Eminescu şi, însuşiindu-şi terenul, a construit complexul „Vila Veche".
În prezent M. Bodean folosește structurile SIS în interese meschine, inclusiv pentru acapararea imobilelor. Un exemplu în acest sens este şi următorul caz. La comanda acţionarilor SA „Moldpres" în funte cu Alexandru Belinchis, M. Bodean, avînd el însuşi anumite interese, îl terorizeaeă pe cetăţeanul Mihail Ţeruş, proprietarul casei de pe strada 31 August 1989, nr. 83, cu un teren de peste 6 ari. Acesta urmăreşte scopul să acapareze terenul, a cărui valoare ajunge la circa 1 milion de euro, pentru a construi o clădire cu şapte etaje pentru oficiul companiei „Moldpres". Teroarea continuă deja de cîţiva ani, timp în care împotriva cetăţeanului M. Ţeruş au fost întreprinse diferite metode de presiune. Din 2004 pînă în 2009 SIS s-a ocupat neîncetat cu diferite provocări împotriva lui: supraveghere ilegală afară, interceptarea convorbirilor telefonice, teroare psihologică, şantaj, ameninţări, diferite acuzaţii false (tentativă de asasinare a preşedintelui Voronin!), tentativă de viol, acuzare de păstrare la domiciliu a unei arme neînregistrate, acuzare de omor, acuzare de apartenenţă la „mişcarea legionară" şi de organizare şi finanţare a aşa-numitei lovituri de stat după alegereile din 2009 şi altele. M. Ţeruş este fost membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular în 1989-1990 şi face parte din Asociaţia combatanţilor din conflictul transnistrean. Procuratura Generală a intentat o cauză penală în privinţa încălcării integrităţii vieţii private a lui M. Ţeruş, dar M. Bodean a blocat urmărirea.
Proprietarul nu doreşte sub nici o formă să vîndă casa şi terenul şi, pentru a-l lua, M. Bodean doreşte să o facă printr-un contract fals de vînzare-cumpărare fără înştiinţarea proprietarului casei. În acesc scop la moment M. Bodean impune ofiţerii SIS să se ocupe de fabricarea argumentelor precum că proprietarul vrea să vîndă casa şi caută cumpărători. Astfel, el pot proceda la fel şi cu proprietarul casei, aşa cum SIS a procedat cu omul de afaceri Nicolae Boicenco la indicaţia fostului consilier al preşedintelui, Mark Tkaciuk. Boicenco a fost proprietarul unui conac vechi restaurat, monument de arhitectură din secolul al XIX-lea de pe bulevardul Ştefan cel Mare, în faşa clădirii Ministerului Agriculturii. La indicaţia lui Tkaciuk, SIS l-a terorizat timp de un an pe businessman, cerîndu-i să dea casa. După ce teroarea s-a soldat cu efectul dorit, colaboratorii SIS, care activeau sub acoperirea CCCEC, l-au reţinut pe Boicenco şi a doua zi, sub un pterext fictiv, l-au trimis la spitalul de psihiatrie unde a fost ţinut doi ani.
La fel se poate întîmpla şi cu M. Ţeruş.
Trebuie menţionat că M. Bodean demult acoperă activitatea lui A. Bilinchis, care este suspectat de Procuratura Generală şi de Ministerul Afacerilor Interne de efectuarea mai multor atacuri de reider asupra întreprinderilor. De asemenea, A. Bilinchis, în calitate de acţionar al SA „Moldpres", a iniţiat scandalul în jurul chioşcurilor companiei „Megapres" prin sursele mass-media controlate de Mark Tkaciuk. Tkaciuk si Reidman au contribuit la activitatea lui A. Bilinkis în decurs de cîţiva ani, iar scandalul în jurul chioşcurilor „Megapres" nu este decît o tentativă bine plătită de marginalizare a concurentului din partea SA „Moldpres".
De asemenea, M. Bodean s-a ocupat de omul de afaceri Gabriel Stati, încercînd să-l prezinte drept organizator şi sponsor al evenimentelor din aprilie. Interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice, care a durat peste un an, şi falsificarile care au urmat au fost doar o parte a operaţiunii speciale de fabricare a dosarului penal pe numele businessmanului. M. Bodean a mai participat şi la organizarea extrădării ilegale a lui G. Stati de pe teritoriu Ucrainei. Acesta a fost reţinut fără implicarea Ministerului ucrainean de Interne, deoarece Bodean ştia că ministrul Luţenko va refuza să participe la asemenea jocuri. Deşi G. Stati a depus cerere de acordare a azilului în Ucraina pe motiv de implicare a conducerii SIS în persoana vicedirectorului general M. Bodean, partea ucraineană a încălcat Convenţia internaţională privind statutul refugiaţilor şi Convenţia Europeană pentru drepturile omului şi l-a extrădat ilegal SIS-ului RM. De asemenea, sub presiunea conducerii SIS, partea ucraineană a încălcat legislaţia procesuală a Ucrainei, deoarece lui G. Stati i-a fost refuzat dreptul de a contesta în instanţă extrădarea sa.
Anume la indicaţia lui M. Bodean au fost falsificate convorbirile telefonice ale primarului Chişinăului, D. Chirtoacă.
Activitatea lui M. Bodeanu la SIS poartă un caracter exclusiv negativ, care discreditează Serviciul de Informaţii şi Securitate atît din interiorul RM, cît şi în relaţiile cu ţările vecine. Trebuie de menţionat că M. Bodean se bucura de protecţia şefului Comitetului pentru securitatea Parlamentului RM, a deputatului din fracţiunea PCRM Stoicov, cu ajutorul căruia M. Bodean a primit gradul nemeritat de general.
Un alt ofiţer din conducerea SIS, colonelul Ion Mahu, şeful Direcţiei generale de contra-spionaj, la fel nu corespunde cu funcţia deţinută. Acest românofob patologic, al cărui unchi este locotenent-general al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, s-a ocupat pe parcursul a cîţiva ani de fabricarea diferitor dosare, acuzînd oamenii că ar fi agenţi ai serviciilor speciale din România. El s-a manifestat şi în timpul evenimentelor din aprilie. De exemplu, el a încercat să fabrice dosarul pe numele preşedintelui raionului Străşeni, farmacistul Nicolae Robu, încercînd să-l acuze că este agent special al României. Robu „era vinovat" că era în lista unuia dintre partidele de opoziţie ale regimului şi că era un adevărat patriot basarabean.
Este evident că aflarea în funcţia de şef al Direcţiei generale de contra-spionaj a SIS a omului cu rude la Serviciu Federal de Securitate, este inadmisibilă din punctul de vedere al politicii pe care trebuie să o desfăşoare SIS, ce se raportă serios faţă de toate problemele sale.
Nivelul de competenţă a colonelului I. Mahu, precum şi a generalului M. Bodean, este extrem de mic, dar aceste persoane întotdeauna sunt gata să fabrice diferite dosare şi să desfăşoare diferite provocări. Ultima provocare pe care au reuşit să o facă este scrisoarea anonimă a ofiţerilor SIS, denaturînd faptele, prin care au şantajat noua conducere a SIS şi au denigrat guvernarea RM.
Avînd în vedere că aceste persoane au acces la bazele de date ale SIS, aflarea lor în funcţiile pe care le deţin pune în pericol însăşi funcţionarea SIS ca organizaţie eficientă, precum şi constituie un pericol direct pentru interesele securităţii naţionale a RM.
În legătură cu cele menţionate mai sus Asociaţia „Pro Europa" se adresează conducerii Republicii Moldova să întreprindă măsuri pentru demiterea imediată a ofiţerilor M. Bodean şi I. Mahu din Serviciul de Informaţii şi Securitate, cu retragerea distincţiilor primite, precum şi desfăşurarea unei urmăriri penale corespunzătoare a activităţii lor.
Într-un stat care are drept scop aderarea la UE nu trebuie să fie loc pentru fenomene sus-numite, care mai există pînă acum. Serviciul de Informaţii şi Securitate trebuie reformat şi trebuie să reprezinte o structură care să contribuie la securitatea statului şi a cetăţenilor.
