Parlamentul R.Moldova nu a reuşit luni să îl aleagă pe Marian Lupu în funcţia de şef al statului. Fracţiunea PCRM a boicotat procedura de alegere şi unicul candidat înregistrat, liderul PDM Marian Lupu, a acumulat doar 53 de voturi acordate de deputaţii majorităţii parlamentare (AIE). Potrivit Constituţiei Mihai Ghimpu va trebui să dizolve Legislativul şi să declanşeze alegeri anticipate.
Parlamentul alege şeful statului din 2000, după ce în vara acelui an a fost modificată Constituţia şi primele trei tentative de alegere a preşedintelui, în decembrie 2000, au eşuat, fiind declanşate alegeri parlamentare anticipate.
Pe 4 aprilie 2001 în calitate de Preşedinte al republicii a fost ales, cu 71 de voturi ale PCRM, liderul acestei formaţiuni, Vladimir Voronin. Exact 4 ani mai tîrziu, pe 4 aprilie 2005, Vladimir Voronin este reales în aceeaşi funcţie cu 75 de voturi ale comuniştilor, creştin-democraţilor, democraţilor şi social-liberalilor. Conform Constituţiei, nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.
Deputaţii partidelor parlamentare de opoziţie (PL, PLDM şi AMN) au refuzat să participe la procesul de alegere a şefului statutului şi la 20 mai 2009 Parlamentul nu a reuşit să aleagă Preşedintele ţării, iar alegerile repetate, din 3 iunie 2009, de asemenea, au ieşuat. Ca urmare, Legislativul a fost dizolvat de către Vladimir Voronin, şeful statului în exerciţiu, şi pe 29 iulie au avut loc alegeri parlamentare anticipate.
Întrucît şi în cea de a treia tentativă din 10 noiembrie Parlamentul nu a reuşit să aleagă Preşedintele ţării, pentru singurul candidat înregistrat fiind acordate doar 53 de voturi, parlamentarii s-au aflat la 7 decembrie în faţa dilemei - ori depăşirea blocajului instituţional, ori provocarea unor alegeri anticipate.
7 decembrie 2009 este cea de a patra încercare de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova pe parcursul anului 2009.
