Fundaţia Soros Moldova pledează pentru reflectarea corectă şi transparentă a vieţii social-politice şi economice şi asigurarea accesului la informaţie pentru societatea civilă. In acest scop incepand cu anul 1998 Fundaţia Soros a lansat un program de cercetare a opiniei publice - „Barometrul opiniei publice din Moldova".
Primele două sondaje au fost efectuate pe parcursul anului 1998. Următoarele au fost organizate de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Fundaţiei Soros Moldova incepind cu august 2000, in primăvara şi toamna fiecărui an in perioada 2001 - 2009.
Tematica cercetărilor efectuate a inclus: opţiuni politice, popularitatea principalelor partide şi personalităţi politice, nivelul de viaţă şi calitatea vieţii, politica economică şi socială a Guvernului, alte subiecte de interes major.
Institutul de Politici Publice a organizat, in noiembrie 2009, un nou sondaj de opinie, realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău. Sondajul a fost efectuat in perioada 16 - 30 noiembrie 2009, pe un eşantion de 1118 persoane din 75 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maxima de eşantionare fiind de ± 3.0%.
Rezultatele principale
Economie - aspecte generale
- In Republica Moldova lucrurile merg intr-o direcţie bună in opinia a circa 29% din populaţie; ponderea persoanelor cu această părere a crescut cu aproximativ 10 % faţă de studiul din iulie 2009 (studiu efectuat in preajma ultimelor alegeri parlamentare). Majoritară rămоne opinia că lucrurile merg intr-o direcţie greşită (55% din populaţie).
- Problema care nemulţumeşte cea mai mare parte a populaţiei se referă la nesoluţionarea conflictului transnistrean (87% dintre respondenţi s-au declarat nemulţumiţi de acest aspect). Este de notat faptul că ponderea persoanelor nemulţumite de ceea ce face conducerea ţării in domeniile principale ale vieţii sociale este in creştere faţă de rezultatele inregistrate in iulie 2009: salariile (87% faţă de 81% in iulie 2009), industria (83%), pensiile (83%), locuri de muncă (82%), combaterea corupţiei (82%). Majoritatea populaţiei nu este mulţumită de calitatea guvernării nici in domeniul agricultură (78%), nivelului de trai (76%); in acelaşi timp, lucrurile care se fac in оnvăţămоnt şi in direcţia prevenirii gripei porcine generează un nivel de mulţumire pentru 45%, respectiv 43% dintre participanţii la acest sondaj.
- Actuala situaţie economică a ţării nemulţumeşte pe circa 55% din populaţie. Comparativ cu anul trecut, 33% din populaţie consideră că situaţia economică actuală a rămas neschimbată, iar 41% susţin că este mai proastă.
- Ponderea optimiştilor cu privire la perspectivele economiei RM pentru anul viitor este intr-o creştere semnificativă, aproximativ 33% cred că va fi mai bună (faţă de 21% оnregistraţi in iulie 2009).
- Aproximativ 87 la sută din respondenţi se consideră mai mult sau mai puţin afectaţi de criza financiară globală, un sfert din populaţie fiind mulţumită de ceea ce face conducerea ţării in vederea redresării consecinţelor crizei economice.
Calitatea vieţii - probleme sociale
- Creşte numărul persoanelor care se declară mulţumite de felul in care trăiesc - de la 19.5% in luna iulie la 27% pentru luna noiembrie; balanţa mulţumiţi-nemulţumiţi dă semne de echilibrare, ponderea nemulţumiţilor scade faţă de iulie 2009 cu 9%, ajungind la un nivel de 39%. Nemulţumirile populaţiei sunt legate, in primul rand de: insuficienţa banilor (80% se declară nu prea mulţumiţi sau deloc mulţumiţi), viaţa politică din ţară (78%), curăţenia /ingrijirea localităţii in care trăiesc (61%) şi asistenţa medicală (55%).
- Circa (53%) din populaţiei susţine că viaţa sa este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar mai puţin de o treime din respondenţi o apreciază drept mai proastă.
- Pentru 28% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente nici pentru strictul necesar, iar 43% reuşesc să acopere doar strictul necesar pentru trai. Comparativ cu iulie 2009,
percepţia subiectivă asupra veniturilor indică o uşoară ameliorare.
- In acest context, menţionăm că majoritatea populaţiei continuă să fie оngrijorată cel mai mult de preţuri (54%), sărăcie (48%) şi şomaj (46%). Ingrijorarea faţă de preţuri este mai pronunţată in cazul persoanelor in etate (64%) şi a locuitorilor din localităţile urbane mici sau celor din mediul rural. O parte semnificativă din cetăţeni este оngrijorată de şomaj, in special tinerii (18-29 ani - 55% dintre aceştia) şi viitorul copiilor (44%).
- Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei continuă să fie televiziunea (88%), aceasta fiind şi sursa de informare in care 61% din populaţie au cea mai mare incredere. Pentru 46% din populaţie sursa principală de informare este radioul şi doar pentru 18% dintre respondenţi sursa primară de informare sunt ziarele, iar pentru 14% Internet-ul.
Societate
- 20 de ani de la căderea zidului Berlinului au fost un prilej de a sonda opiniile respondenţilor cu privire la urmările acestui fapt. Astfel, aproape jumătate dintre respondenţi consideră căderea zidului Berlinului ca avind un efect pozitiv asupra dezvoltării lumii in general.
- In acelaşi timp, 49% regretă detrămarea fostei URSS, iar 43,7% ar vota pentru ca RM să revedină iarăşi parte a unei URSS refăcută total sau parţial. Mai bine de jumătate din populaţie consideră că era mai bine inainte de 1991, pe timpul Uniunii Sovietice legat de nivelul de trai, locuinţă, locuri de muncă, relaţiile dintre oameni etc; in privinţa drepturilor omului, a libertăţii de a călători sau de alegerea cultului religios, balanţa se оnclină mai degrabă in favoarea timpului prezent.
Politică
- Nivelul de interes al populaţiei ţării pentru politică este de 31% (sunt interesaţi foarte mult sau mult).
- Instituţiile statale au inregistrat o creştere spectaculoasă la capitolul credibilitate: Guvern - 44% (faţă de 31% in luna iulie), Parlament - 41% (faţă de 30% in luna iulie); de asemenea, Mass-media оnregistrează un salt semnificativ de la 51% cu patru luni in urmă la 61% inregistrate in acest sondaj. Cele mai mici cote de incredere sunt inregistrate pentru partidele politice (29% au foarte multă sau oarecare incredere, in creştere cu 8%), sindicate (29%) şi ONG-uri (34%).
- Dintre personalităţile politice de cea mai mare incredere se bucură Marian Lupu cu 51%, Premierul Vlad Filat (45%) şi Vladimir Voronin cu cate (39%), urmaţi de: Dorin Chirtoacă (33%) şi Zinaida Greceanii (31%).
- In cazul răspunsului liber privind personalitatea politică care este creditată cu cea mai mare incredere, 20% din respondenţi au declarat că nu au incredere in nimeni. Totuşi, Marian Lupu (20%) este personalitatea investită cu cea mai multă incredere, urmată de Vladimir Voronin (17%), Vlad Filat (14%) şi Dorin Chirtoacă (4%).
- O altă schimbare semnificativă se оnregistrează in dreptul increderii acordate partidelor politice. De cea mai mare incredere se bucură PDM (40%), PLDM (39%), PCRM (39%).
- Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii, 4% din populaţie nu ar participa la vot, 26% din intreg eşantionul ar vota pentru PCRM. Următoarele partied care ar putea depăşi actualul prag electoral sunt: PDM (14,1%), PLDM (12,9%) şi PL (8,2%), Indecişi sunt 21,4 la sută din cetăţeni, 7,5% din respondenţi nu au dorit să ofere un răspuns la această intrebare, circa 4,4% nu ar vota, iar diferenţa pоnă la 100% o reprezintă categoria "alte partide" (aflate sub pragul electoral).
Relaţii externe
- Populaţia in proporţie de 50 la sută consideră că partenerul strategic de bază al Republicii Moldova trebuie să fie Rusia, in timp ce pentru UE se pronunţă 25%, iar pentru Romania doar 9%.
- Pentru aderarea RM la UE s-au pronunţat 63% din populaţie, iar pentru aderarea la NATO circa 22%.
