Partidul Comuniştilor care a boicotat ieri alegerile prezidenţiale din Republica Moldova se scindează şi cade energic în sondaje. Mai mulţi activişti ai PCRM au anunţat că acesta nu le mai reprezintă opţiunile. Şi fără şocul de luni, partidul condus de Vladimir Voronin oricum ar fi intrat în declin. Aceasta reiese dintr-un sondaj IMAS făcut public astăzi la Chişinău.
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a recurs la un gest sinucigaş prin blocarea alegerii în funcţia de şef al statului a liderului PDM, Marian Lupu.
Dacă ar fi fost mai conştienţi şi ar fi lăsat orgoliile la o parte, liderii comunişti ar fi sesizat că partidul a intrat în declin şi nu mai are nicio şansă să-şi revină. De această părere sunt unii analişti politici care au comentat rezultatele Barometrului de Opinie Publică lansat marţi la Chişinău.
Potrivit sondajului realizat în noiembrie, după două luni de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană, Partidul Comuniştilor şi popularitatea liderului acestuia, Vladimir Voronin, au intrat într-un declin accelerat.
Dacă acum ar fi organizate alegeri parlamentare, comuniştii ar mai pierde patru din cele 48 de mandate de deputat câte au în prezent. În opinia sociologilor, după boicotarea alegerilor prezidenţiale de luni, prăbuşirea PCRM se va accentua, deoarece sondajul arată că majoritatea populaţiei nu îşi doreşte alegeri anticipate şi observă că Partidul Comuniştilor este cel care vrea să le provoace.
După cum era şi de aşteptat, boicotul comuniştilor a stârnit frământări, inclusiv în rândul fruntaşilor partidului. Cel puţin doi deputaţi comunişti au anunţat că vor părăsi grupul parlamentar din care fac parte şi consideră că PCRM a greşit prin nevotarea lui Lupu.
Deputatul comunist, Victor Stepaniuc a declarat:
„Este o greşeală mare care numaidecât o să aducă prejudicii şi partidului şi statului Republica Moldova. Analizele făcute de partid au fost greşite".
La rândul său, deputatul comunist, Vladimir Ţurcan, a lăsat să se înţeleagă că nu va părăsi de unul singur grupul parlamentar al comuniştilor şi că are de gând să-şi înfiinţeze un partid propriu:
„Eu am simţit şi am înţeles că, cu regret, existenţa acestei aripi radicale în cadrul PCRM nu va permite ca acest partid să fie reformat.
- DW: Dacă plecaţi din fracţiunea Partidului Comuniştilor - plecaţi singur sau mai sunt şi alţi deputaţi care pleacă?
- Vladimir Ţurcan: Mai sunt! Aceste probleme noi le vom discuta cu colegii mei care mă susţin şi nu numai din cadrul fracţiunii, dar şi acei care mă susţin şi în teritoriu. Noi vedem foarte bine că aripa stângă a câmpului politic din Republica Moldova nu este astăzi consolidată. Este necesar ca să fie, totuşi, cel puţin două forţe care ar consolida această aripă. Dar forţe puternice la care într-adevăr s-ar adresa cei care sunt, poate, dezamăgiţi".
Deşi deputaţii comunişti Victor Stepaniuc şi Vladimir Ţurcan se gândesc deja să-şi facă propriul partid, comuniştii din aripa radicală a PCRM încearcă să creeze iluzia că în partid e linişte şi pace. Deputatul comunist Grigorii Petrenko:
„Partidul este unit şi fracţiunea este unită! Noi trebuie să aşteptăm în acest caz alegerile anticipate şi să ne pregătim de aceste alegeri".
Pe de altă parte, preşedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, susţine că mai mulţi lideri regionali ai Partidului Comuniştilor au părăsit deja ambarcaţiunea politică a lui Vladimir Voronin ca urmare a nevotării preşedintelui de către deputaţii comunişti:
„Comportamentul comuniştilor va avea un ecou foarte adânc şi marcant pentru Partidul Comuniştilor. Noi avem semnale atât din interiorul fracţiunii PCRM, cât şi din partea organizaţiilor teritoriale ale PCRM... Este o dezamăgire totală pentru toată lumea, deoarece comuniştii au spus şi au repetat de multe ori că vor să-şi apere patria. De fapt, ei au dorit să-şi apere funcţiile şi interesele lor. Mai mult nimic!".
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a menţionat că există o cale de evitare a alegerilor parlamentare anticipate. El intenţionează să iniţieze un referendum pentru modificarea Constituţiei, astfel încât şeful statului să poată fi ales cu majoritate simplă de voturi în Parlament.
Se pare însă că premierului Vlad Filat, lider al Partidului Liberal-Democrat şi preşedintelui PDM, Marian Lupu, nu le convine un astfel de scenariu, deoarece sondajul prezentat astăzi indică un salt spectaculos pentru partidele pe care le conduc.
Prin urmare, Filat şi Lupu ar avea interes ca alegerile anticipate să aibă loc cât mai curând. Ghimpu a declarat, însă, că legea îl obligă să stabilească alegerile anticipate nu mai devreme de 26 iunie 2010, dar în lege nu scrie data-limită în care trebuie să se încadreze.
Prin urmare, Mihai Ghimpu a admis că ar putea numi data alegerilor anticipate odată cu cele parlamentare ordinare - adică peste patru ani.(Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău)
