Anul 2007, cu seceta sa dezastruoasă, care a provocat în Moldova pagube de aproximativ 1 miliard de dolari SUA, este mai degrabă un exemplu „de climă a viitorului decât o climă actuală" şi este o ilustraţie a impacturilor negative ale schimbărilor climatice care „se pot produce într-un viitor nu chiar atât de îndepărtat". Este una dintre constatările Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2009-2010, lansat la Chişinău, în cadrul unui eveniment ce se înscrie pe agenda globală a eforturilor asociate Conferinţei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP 15), de la 7-18 decembrie 2009, de la Copenhaga.
Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2009-2010, intitulat „Schimbările Climatice în Republica Moldova: Impactul socio-economic şi opţiunile de politici pentru adaptare", oferă o analiză cuprinzătoare şi profundă a influenţei puternice a variabilităţii climei şi fenomenelor climatice extreme asupra unor domenii vitale pentru dezvoltarea umană în Moldova: resursele de apă, ecosistemele, sectoarele agricol şi energetic, infrastructura transporturilor şi sănătatea. „Schimbarea climei este globală, dar efectele acesteia sunt locale", menţionează acest Raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova. Raportul analizează, de asemenea, dacă şi în ce măsură agenda de dezvoltare a ţării ţine cont de realităţile schimbărilor climatice, formulând, totodată, propuneri de politici integrate de atenuare sau de adaptare la schimbările climatice.
„Aştept cu plăcere ca acest Raport să genereze discuţii cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra Moldovei, rolul Guvernului şi cetăţenilor în abordarea fenomenului şi recomandările de politici propuse. Sper că un asemenea dialog naţional va ajuta ţării să obţină realizări importante în acest domeniu", afirmă, în Cuvântul înainte la acest Raport Naţional, Kaarina Immonen, Reprezentantul Permanent PNUD şi Coordonatorul Rezident ONU în Moldova.
Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2009-2010, care marchează acum cea de-a 15-a aniversare de la apariţia primului Raport Naţional în Moldova, în 1995, a fost elaborat de o echipă largă de experţi şi profesionişti, beneficiind de contribuţiile, în cadrul unui proces participativ, ale unor consultanţi şi colaboratori, pe de o parte, şi de expertiză internaţională în domeniu şi sprijinul oferit de PNUD, pe de altă parte. Raportul îi are ca autori principali şi coordonatori pe Alex Oprunenco şi Valeriu Prohniţchi (Expert-Grup), iar la elaborarea lui au contribuit mai multe persoane şi organizaţii din ţară şi din străinătate.
Raportul „Schimbările Climatice în Republica Moldova: Impactul socio-economic şi opţiunile de politici pentru adaptare" este un îndemn la acţiune într-un moment în care devine clar că, de fapt, costurile lipsei de acţiune vor fi semnificative. Acest studiu aplică perspectiva dezvoltării umane asupra întregii analize, evidenţiind modul în care schimbările climatice vor afecta evoluţiile şi agenda de dezvoltare ale Moldovei şi, în ultima instanţă, speranţele şi oportunităţile cetăţenilor Republicii Moldova.
Republica Moldova se va confrunta cu ierni mai calde şi mai umede, dar cu veri şi toamne mai toride şi mai uscate. Prin analogie, Moldova ar putea avea ierni ca în Anglia şi veri - ca în Grecia sau Spania. Din această perspectivă, seceta din vara anului 2007 este un semnal pentru responsabilii de politici şi factorii de decizie că schimbările climatice şi impacturile acestora trebuie examinate deja în prezent, iar soluţiile nu trebuie lăsate pentru viitor, relevă Raportul Naţional.
În ceea ce priveşte resursele de apă, este probabil ca schimbările climatice să aducă în Moldova surplusuri de apă pe termen scurt, sub formă de inundaţii, dar şi secete sezoniere. Totodată, estimările arată că resursele disponibile de apă de suprafaţă se vor diminua cu 16-20% către anul 2020, iar aprovizionarea cu apă de calitate a tuturor locuitorilor va fi puternic ameninţată. Printre recomandările de prioritate înaltă, ca răspuns la această situaţie, Raportul propune crearea unor scenarii ale utilizării apei în condiţii de secete grave şi deficit de apă, ierarhizarea priorităţilor de folosire a apei şi crearea unor rezerve strategice de apă.
Analizând vulnerabilitatea ecosistemelor, studiul anticipează că schimbările climatice vor produce impacturi negative asupra pădurilor şi speciilor acvatice, îndeosebi în partea de sud şi cea de est ale Moldovei. În prezent, aceste regiuni sunt semi-aride, dar, odată cu schimbările climatice, pot deveni aride. Iată de ce este necesară efectuarea unor măsuri pro-active, inclusiv extinderea şi protecţia mai bună a zonelor protejate pentru a asigura conservarea diversităţii biologice. Iar pentru îmbunătăţirea stării ecosistemelor agricole, esenţiale pentru dezvoltarea economică şi umană în Moldova, sunt necesare inclusiv promovarea practicilor agricole ecologice, îmbunătăţirea fertilităţii solului şi irigaţia eficientă.
O estimare economică a impactului vulnerabilităţii climei pentru grâu şi porumb sugerează că pierderile nete au depăşit până acum veniturile nete. Pentru adaptarea sectorului agricol al Moldovei - cel mai vulnerabil segment al economiei la condiţiile climatice în schimbare - sunt recomandate, între altele, utilizarea metodelor agricole moderne, îmbunătăţirea prognozelor meteorologice şi prevenirea eroziunii solului. Totodată, trebuie continuate reformele cu scopul adaptării sistemului agricol, implementării unui sistem eficient de instruire a fermierilor şi creării unei infrastructuri agricole dezvoltate (irigaţie şi protecţie de grindină).
Raportul Naţional 2009-2010 afirmă că schimbările climatice pot avea efecte semnificative asupra sectorului transporturilor. Valurile de căldură pot distruge stratul de asfalt al drumurilor naţionale şi pot deforma liniile de cale ferată şi podurile. Prin urmare, construirea unor drumuri de calitate mai bună, rezistente la efectele climatice, ar contribui la sporirea competitivităţii sectorului şi securităţii drumurilor, care înseamnă, pentru multe comunităţi din Moldova, acces sau lipsă de acces la piaţa muncii şi la produse. Pentru a reduce la minim impactul autocamioanelor mari asupra drumurilor, trebuie interzisă circulaţia camioanelor grele în amiaza zilelor de vară, de exemplu.
În sectorul energetic al Moldovei, vulnerabilităţile vor fi amplificate de efectele schimbărilor climatice, iar majoritatea soluţiilor propuse de experţi trebuie implementate, chiar dacă nu s-ar ţine cont de variabilitatea climei. Aici soluţiile includ drept cuvinte cheie raţionalizarea consumului de energie, re-tehnologizare, modernizarea capacităţilor, stimulente tarifare, eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabilă.
Sănătatea poate fi afectată de temperaturi înalte sau alte schimbări de mediu, inclusiv poluarea aerului şi apei, observă autorii Raportului. De aceea, este necesară elaborarea şi aplicarea unor măsuri de diminuare a efectelor nocive ale Schimbărilor Climatice asupra sănătăţii oamenilor. Printre acţiunile practice se regăsesc introducerea sistemului de avertizare timpurie privind fenomenele meteorologice extreme, extinderea asigurărilor medicale, implementarea proiectelor de salubrizare şi purificare a apei, asigurarea sistemelor de răcire a aerului, ventilatoare şi seturi medicale în transportul public, la locurile de muncă şi spitale, examinarea pacienţilor pentru depistarea hipertensiunii şi a bolilor determinate de condiţiile climatice şi promovarea unui dialog public în favoarea unui mod de viaţă sănătos.
Analiza politicilor de dezvoltare a ţării, inclusă în Raportul Naţional, face o constatare deloc îmbucurătoare: Schimbările climatice sunt un fapt recunoscut, de importanţă globală, însă cadrul strategic naţional al ţării nu include măsuri integrate de atenuare a Schimbărilor Climatice sau de adaptare la ele. Iată de ce este necesar ca în Moldova să existe strategii de adaptare sectoriale sau strategiile actuale să fie completate cu acţiuni de adaptare. Acest aspect este important, deoarece fiecare sector are nevoie de o abordare specifică, dar, în acelaşi timp, toate măsurile de adaptare trebuie luate în complex, pentru a se asigura un proces calitativ, eficient şi sinergetic de adaptare la Schimbările Climatice. Toate strategiile propuse ar putea face parte dintr-un program-umbrelă, denumit Programul Naţional de Adaptare la Schimbările Climatice, care ar include, de asemenea, un Plan de Acţiuni pentru implementarea măsurilor de adaptare şi o Strategie de Comunicare pentru informarea, sensibilizarea şi participarea publicului la procesul decizional. În acest proces de diminuare a impacturilor schimbărilor climatice asupra dezvoltării umane în Republica Moldova, rolul cheie revine autorităţilor publice, sectorului privat şi cetăţenilor.
***
Raportul Naţional de Dezvoltare Umană în Moldova 2009-2010, intitulat „Schimbările Climatice în Republica Moldova: Impactul socio-economic şi opţiunile de politici pentru adaptare", comandat de PNUD, este adresat responsabililor de politici de nivel naţional, regional şi local, societăţii civile şi sectorului academic, donatorilor şi agenţiilor care oferă asistenţă tehnică, precum şi publicului general. Raportul evidenţiază importanţa modificării comportamentelor individuale pentru susţinerea agendei naţionale în domeniul schimbărilor climatice, care nu necesită cheltuieli majore.
PNUD este reţeaua globală de dezvoltare a Naţiunilor Unite, care pledează pentru schimbare şi conectează ţări la cunoştinţe, experienţă şi resurse care să ajute oamenii să-şi construiască o viaţă mai bună. PNUD este prezent în 166 de ţări, lucrând împreună cu acestea la identificarea propriilor soluţii legate de provocările dezvoltării naţionale şi globale. În timp ce ţările îşi dezvoltă capacităţile locale, ele beneficiază de experienţa experţilor PNUD şi partenerilor săi. Pentru mai multe informaţii, Vă rugăm să vizitaţi: www.undp.md şi www.undp.org
