Interviu realizat de Europa Liberă cu experta Tatiana Lariuşin de la Institutul Viitorul
Moldova, alături de Tadjikistan, Kîrgîzstan şi Armenia, ar putea fi printre ţările cele mai afectate de criza globală, se arată într-un raport al Băncii Mondiale. Raportul menţionează quasi-dependenţa acestor ţări de remitenţe şi prognozează o creştere a numărului săracilor în Europa şi Asia Centrală cu 10 milioane de persoane în anul viitor. Despre riscul creşterii sărăciei în Moldova discutăm cu experta Tatiana Lariuşin de la Institutul Viitorul.
Radu Benea: Cum credeţi, ce a determinat Banca Mondială să presupună că sărăcia se va aprofunda în Moldova? De ce vă întreb pentru că spre exemplu, alte organisme financiare internaţionale - BERD sau FMI - şi, de ce nu, chiar şi actualul guvern au prognoze economice moderat-optimiste pentru anul viitor?
Tatiana Lariuşin: Trebuie să recunoaştem că statutul Republicii Moldova este de cel al celei mai sărace ţări din Europa; totodată se cunoaşte că în ultimii opt ani am avut parte de o celebră creştere economică. Întrebarea dacă a redus sărăcia creşterea economică este, după părerea mea, una dintre cele mai importante. În Moldova s-a stabilit o creştere economică fără dezvoltare, bazată pe consumul final, stimulata de remitenţele din afară şi nu pe creşterea economiei reale prin deschiderea a noi locuri de muncă, bine plătite. Această discrepanţă dintre creşterea economică şi nivelul de sărăcie este rezultatul politicilor fostei guvernări. La noi, fiecare al treilea muncitor trăieşte cu mai puţin de 2 dolari pe zi, dacă mai adăugăm şi grupurile vulnerabile, care trăiesc cu mai puţin de 5 dolari pe zi, atunci ajungem la rezultatul când 2/3 din populaţie este în zona de risc a sărăciei. Aceste lucruri au fost sincronizate cu bine cunoscuta Strategie de creştere economică şi reducere a sărăciei, care s-a finalizat cu creşterea sărăciei.
Radu Benea: Dar această structură defectuoasă de creştere economică, şi încurajată în ultimii ani de fosta guvernare comunistă, nu poate fi schimbată peste noapte. Economia tot va rămâne dependentă de consum şi banii gasterbaiterilor. Şi atunci, ce soluţii sunt?
Tatiana Lariuşin: Acest lucru reprezintă o provocare pentru actualul Guvern, care nu mai poate permite micşorarea nivelului bunăstării populaţiei, care este în pragul vulnerabilităţii. Este foarte importantă menţinerea salarilor pentru a menţine consumul intern privat, totodată Guvernul este obligat să introducă imediat nişte instrumente pentru stimularea schimbării modelului economic bazat pe consumul privat în cel bazat pe dezvoltare, adică a creşterii sectorului real şi deschiderii a noi locuri de muncă, bine plătite. Dorim să vedem o dezvoltare reală a ţării.
Radu Benea: Experţii Băncii Mondiale au constatat probabil că într-un an de zile acest lucru este puţin probabil, de aceea au şi menţinut prognozele mai pesimiste.
Tatiana Lariuşin: Schimbarea modelului de creştere economică este solicitat azi şi nu se face într-o noapte şi nu orice creştere economică duce la reducerea sărăciei, mai mult ca atât, în ultimii opt ani creşterea economică a fost combinată cu creşterea inegalităţii, adică săracii au sărăciat iar bogaţii s-au îmbogăţit.
Radu Benea: Dnă Lariuşin, adversari ai actualului guvern, reprezentanţi ai partidului comuniştilor consideră însă că prognozele Băncii Mondiale privitoare la Moldova ar proba ceea ce ei au numit caracterul antisocial al măsurilor guvernului pentru depăşirea crizei. Dvs cum aţi comenta aceste acuzaţii?
Tatiana Lariuşin: Cei care au pierdut nu le-au rămas decât să facă astfel de declaraţii. Pentru Moldova este caracteristică şi discrepanţa între declaraţiile oficiale şi procesul real a lucrurilor. Dacă oamenii aud zi de zi despre creşterea economică, însă o duc din ce în ce mai greu, le apare întrebarea la cine creşte această bunăstare? (Europa Liberă)
