Centrul Analitic Independent Expert-Grup a organizat la data de 15 decembrie 2009 masa rotundă „România - Republica Moldova: Analiza relaţiilor economice bilaterale".
Evenimentul sa desfăşurat în cadrul proiectului "România - Republica Moldova: avansarea cooperării economice în contextul integrării europene", implementat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP în parteneriat cu Societatea Academică Română şi cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova.
În cadrul mesei rotunde a fost prezentat studiul „România - Republica Moldova. Analiza relaţiilor economice bilaterale" care a avut drept scop radiografierea relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi România, identificarea principalelor bariere şi oportunităţi în dezvoltarea acestor relaţii.
Potrivit experţilor, pe parcursul ultimului deceniu relaţiile economice dintre Republica Moldova şi România s-au dezvoltat ascendent. Volumul schimburilor comerciale a crescut de la 160 milioane USD în 1997 la 690 milioane USD în 2008. Contrar aşteptărilor legate de anularea în 2007 a acordului de liber schimb dintre cele două ţări, aderarea României la UE pare să fi avut un efect net pozitiv pentru relaţiile comerciale cu Republica Moldova. Exporturile moldoveneşti în România au crescut în 2007 cu 36%, plasând România pe locul doi în topul pieţelor de desfacere a exporturilor moldoveneşti. Importurile din România au crescut cu 29% în acelaşi an. În 2008 România a devenit chiar cea mai importantă piaţă de desfacere pentru Republica Moldova, devansând astfel Federaţia Rusă. Spre deosebire de relaţiile comerciale, relaţiile investiţionale sunt mult mai slabe între cele două ţări. După o lungă perioadă de stagnare, se poate constata totuşi o anumită înviorare a proceselor investiţionale începând cu 2006-2007.
În pofida tendinţelor generale pozitive, potenţialul relaţiilor economice între cele două ţări nu este pe deplin explorat. O serie de factori împiedică intensificarea acestor relaţii în ambele ţări: tensiunile politice, politicile opace de privatizare, dificultăţile în asigurarea unui trafic feroviar şi vamal adecvat, calitatea joasă a guvernării. Până în prezent nu a fost posibilă punerea la punct a unui mecanism eficient de transfer către Republica Moldova a practicilor pozitive şi experienţei relevante pe care o are România în procesul de integrare europeană. Anul 2009 a fost cel în care tensiunile politice dintre cele două ţări au atins culmea, odată cu introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români în aprilie şi declararea ambasadorului român la Chişinău ca persoana non-grata.
România este principalul sustinător al aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Se aşteaptă ca relaţiile bilaterale să se dezvolte şi mai mult, o data cu instaurarea noului guvern de orientare proeuropeana. România susţine integrarea Moldovei în Uniunea Europeană în acelaşi val cu ţările din Balcanii de Vest.
Relaţiile bilaterale se pot îmbunătăţi şi mai mult, consideră autorii studiului, dacă se rezolvă problemele cu semnarea Tratatului de bază şi al celui de frontieră, precum şi cu suma de 500 de euro pe care moldovenii care doresc să treacă graniţa în România sunt nevoiţi să o prezinte.
După intrarea României în Uniunea Europeană, exporturile româneşti în Republica Moldova au devenit mai competitive sub aspect calitativ, însă nu şi ca preţ. Produsele româneşti sunt supuse unui regim mediu de impozitare de 20%, spre deosebire de cele din CSI pentru care nu se plătesc taxe. Regimul fiscal prietenos din Republica Moldova, precum şi costurile mai scăzute cu mâna de lucru şi construcţiile, este favorabil investiţiilor străine şi outsourcingului.
La lucrările mesei rotunde au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi a companiilor cu capital românesc, reprezentanţi ai ONG-urilor.
