Întrebare: Domnule ministru, cum poate fi apreciat impactul economic pentru Republica Moldova al suportului financiar de circa 590 milioane de dolari SUA, ce va fi acordat de Fondul Monetar Internaţional?
Răspuns: Un trai decent pentru fiecare cetăţean din Moldova, este scopul care şi-l propune Guvernul RM prin negocierea cu FMI a unui acord de susţinere financiară şi conlucrare pentru implementarea unor reforme structurale economice.
Ceea ce ţine de ajutorul acordat de FMI şi asistenţa din partea Fondului în detalii, putem vorbi de două părţi ale acestui suport. În primul rînd, este vorba de suma de aproximativ 180 mln de dolari SUA, acordată pentru finanţarea necesităţilor bugetare, în contextul ajutorării ţărilor aflate în criză, 83 la număr. Bani, care sînt deja veniţi în ţară, datorită eforturilor atît ale Guvernului, cît şi ale Parlamentului, şi sînt puşi la dispoziţia bugetului. O parte din deficitul bugetar va fi finanţat din această sumă.
De asemenea, cu ajutorul acestor bani se înlătură multe blocaje financiare create pe parcursul anului 2009 şi multe alte obligaţiuni şi datorii interne şi externe, acumulate cu anii. Agenţii economici, deja cred că au simţit aceste deblocări, în special odată cu rectificarea Legii Bugetului de Stat pe anul 2009, pentru că au început achitările cu restituirea taxei pe valoarea adăugată, subvenţiile în agricultură prin restituirea TVA, aşa cum este prevăzut în Fondul de subvenţionare în agricultură.
Aceasta este doar o parte din asistenţa FMI. Este un gest frumos din partea Fondului Monetar Internaţional, din simplul motiv că, practic, nu ne costă nimic folosirea acestor bani. Şi atîta timp, cît avem nevoie de aceste finanţe, este la discreţia autorităţilor ţării să decidă cum cheltuie banii respectivi.
În al doilea rînd, cît priveşte Acordul-Memorandum propriu-zis cu FMI, care urmează să fie aprobat de Consiliul de Directori al FMI, pe 29 ianuarie 2010, va avea un impact de lungă durată, pentru că programul acoperă 3 ani, 2010-2012, în sumă de aproximativ 590 mln dolari SUA. O parte din aceşti bani vin în susţinerea bugetului, ceva nou pentru R. Moldova. Afirm că este ceva nou, pentru că din anul 1992 încoace, toţi banii care veneau de la FMI erau destinaţi exclusiv pentru Banca Naţională, pentru rezervele valutare. Acum aceşti bani, vor ajunge în modul cel mai direct, în casele cetăţenilor noştri, aşa cum s-au diminuat veniturile proprii şi încasările la buget, pe motivul aprofundării situaţiei de criză. Este vorba de o perioadă de tranziţie, o perioadă grea, presupun 2009-2010, după care vom reanima economia noastră şi vom avea şi surse suficiente proprii. Important este nu doar componenta financiară. Important este şi acel semnal care va fi transmis şi altor parteneri de dezvoltare şi potenţiali investitori, fie din interior, fie din exterior, care vor fi siguri că politicile economice şi financiare, dar şi cele sociale, sînt corecte, iar angajamentele asumate, sînt respectate şi implementate.
Pînă nu demult Memorandumul care se semna între Guvern şi FMI, avea doar două componente: politica financiară şi politica economică. Noul Memorandum negociat cu FMI prevede şi o a treia componentă ce ţine de aspectul social. Este o abordare nouă a Fondului Monetar Internaţional de ajutorare a ţărilor, în special, a celor care se confruntă cu anumite probleme - criză economică, perioadă de tranziţie, aducerea normalităţii în funcţionarea economiei ş.a.m.d.
Î.: În ce mod va fi corelată asistenţa din partea FMI cu Programul de stabilizare şi relansare economică pe anii 2009-2011, apobat de Guvern?
R.: Programul de stabilizare şi relansare economică pe anii 2009-2011 şi Memorandumul cu FMI sînt în deplină concordanţă şi se completează reciproc. Din momentul iniţial cînd Guvernul a început să elaboreze proiectul Programului de stabilizare şi relansare economică pe anii 2009-2011, Fondului Monetar Internaţional a fost invitat să vină la Chişinău să studieze aspectele prevăzute în Programul Guvernului RM şi să stabilească de comun acord prevederi şi măsuri economice de reanimare a economiei pentru a ajunge la un numitor comun pentru următorii trei ani. O bună parte din cele asumate şi elaborate de Executiv, se regăsesc în acest Memorandum, adică au fost luate ca bază în Memorandumul cu FMI.
Î.: În ce măsură a fost luat în consideraţie preconizatul credit al FMI la elaborarea proiectului Legii Bugetului de Stat pe anul 2010?
R.: Din nou pornim de la Programul de stabilizare şi relansare economică. Prin stabilizare, avem în vedere stabilizarea finanţelor publice, care în modul cel mai direct vizează Bugetul de Stat pe anul 2010, bugetul Fondului Social şi bugetul Fondului Asigurărilor în Medicină pentru anul viitor. Respectiv, vreau să accentuez că Bugetul de stat pentru 2010 este o reflectare în cifre a politicilor financiare, economice şi sociale care se regăsesc atît în Program, cît şi în Memorandum.
Î.: Cum apreciaţi ultimele evoluţii pe piaţa valutară a Moldovei, în sensul creşterii considerabile a cursului de schimb pentru Euro?
R.: Fluctuaţia cursului valutar nu provoacă îngrijorări atîta timp cît Banca Naţională a Moldovei întreprinde acţiuni prompte pentru a nu admite o creştere excesivă a ratei inflaţiei. Cînd există fluctuaţii exagerate la cumpărare şi vînzare, Banca Naţională intervine aşa cum îi permite legea - să procure sau să vîndă un excedent de valută. Consider că este ceva normal, avem cerere şi ofertă. Aceasta este situaţia, s-au mai întîmplat asemenea lucruri pe parcursul anului şi ele poartă un caracter sezonier. Cetăţeanul trebuie să fie liniştit, deoarece Banca Naţională a Moldovei gestionează cu rigoare piaţa valutară.
Î.: Care, în opinia Dumneavoastră, sînt perspectivele situaţiei în domeniul finanţelor publice?
R.: Din primele zile de cum am fost numit ministru al Finanţelor, am făcut o radiografie a situaţiei în domeniul finanţelor publice. Am constatat că situaţia este una destul de dificilă, cu blocaje financiare şi fiscale, cu un deficit bugetar de 16 % din Produsul Intern Brut şi cheltuieli bugetare majorate. Am identificat situaţia critică şi am stabilit un şir de măsuri fiscale şi de economisire a banilor publici.
Acum dezamorsăm criza economică de toate nivelurile. Situaţia începe cîte puţin să se îmbunătăţească şi sînt sigur că vom ajunge la un nivel de trai decent pentru fiecare cetăţean. Am corectat tot ce se numeşte blocaje financiare şi în prezent nu ne rămîne decît să dăm un nou imbold pentru a asigura cu adevărat o justiţie şi o economie funcţională, care să genereze venituri şi ulterior, venituri la buget. Iar acestea ne vor permite să satisfacem cheltuielile şi necesităţile tuturor domeniilor ce trebuie acoperite cu bani publici, adică finanţate de la buget, aşa cum sînt: învăţămîntul, cultura, ocrotirea sănătăţii şi alte domenii.
Vă mulţumim pentru interviu.
Sursa: Moldpres
