Centrul Analitic Independent Expert-Grup prezintă o viziune condensată asupra celor mai revelatorii 5 tendinţe economice:
Cel mai acut declin economic din ultimii 15 ani. Până la finele anului curent Guvernul se aşteaptă la o descreştere a PIB-ului de 8-9%, prognozele noastre fiind puţin mai optimiste, de -7,5%. Ultima dată o descreştere similară a economiei a fost înregistrată în 1999 (-6,5%). Diminuarea PIB-ului relevă contracţia din toate sectoarele economice şi scăderea consumului populaţiei, în condiţiile scăderii cu 30% a remitenţelor de la emigranţi.
· Colapsul dramatic al investiţiilor. Drept urmare a crizei economice, dar şi a instabilităţii politice care a subminat esenţial confidenţa investitorilor vizavi de Moldova, fluxurile investiţionale s-au redus dramatic în 2009. La finele primului semestru 2009 fluxurile de investiţii străine au scăzut de peste 14 ori faţă de anul trecut. Conform estimărilor noastre, în 2009 formarea brută de capital fix a scăzut cu 55%.
· Rata de ocupare a atins noi minime istorice. Contractarea sectorului real a dus şi la disponibilizări masive ale angajaţilor. Potrivit calculelor noastre, în anul curent circa 80 mii de persoane şi-au pierdut locul de muncă anume din cauza crizei, iar rata de ocupare a atins un nou minim istoric şi regional (35%). Aceasta sugerează că recuperarea economică în Moldova va fi una dificilă şi lentă, deoarece numărul mare de disponibilizări de personal este determinat în mare parte de închiderea mai multor companii.
· Deflaţie fără precedent: cine a câştigat şi cine a pierdut? Pentru prima dată de la obţinerea independenţei, în economie a fost înregistrată o deflaţie evidentă a preţurilor de consum pe parcursul a 7 luni consecutive. Deflaţia însă nu a făcut decât să confirme încetinirea pulsului economiei moldoveneşti şi a evidenţiat dificultăţile majore ale sectorului real (diminuarea cererii finale, creşterea stocurilor). Însă trendul deflaţionist a finalizat deja în luna noiembrie, astfel încât la finele anului curent inflaţia anuală va constitui aproximativ 1%.
· Deficitul bugetar - nota de plată pentru activitatea unui Guvern electoral. În 2009 deficitul bugetar va atinge în jur de 9% din PIB, un nivel nemaiîntâlnit din anul 1996, când acesta a constituit 9,7%. Au existat două cauze majore care au destabilizat atât de mult sistemul de finanţe publice din ţară. Prima ţine de efectele crizei economice mondiale care au afectat partea de venituri a bugetului de stat şi care au devenit vizibile încă din luna octombrie 2008. A doua ţine de comportamentul electoral al Guvernului care a recurs la majorări generoase, dar nesustenabile de salarii, pensii şi alte prestaţii sociale şi care în final au afectat bugetul la capitolul de cheltuieli. Un deficit bugetar atât de mare prezintă un pericol major pentru stabilitatea macroeconomică a ţării şi este cert faptul că pe parcursul următorilor 2-3 ani Guvernul va fi nevoit să aplice o politică bugetar-fiscală austeră.
