Prima vizita externa a celui de-al doilea mandat al lui Traian Basescu a inceput ieri in Republica Moldova, cel de 17-lea partener comercial al Romaniei. Relatiile comerciale dintre cele doua tari s-au injumatatit in 2009 ca urmare a crizei economice, totusi, Republica Moldova, cu cei peste 4,3 milioane de cetateni, poate reprezenta o buna piata de desfacere pentru investitorii romani, care au inca o prezenta modesta peste Prut. Ce a inflorit in ultimul an ca urmare a crizei economice este contrabanda cu tigari, in fiecare piata bucuresteana cartusele de tigari de contrabanda, mai ieftine decat cele din magazine, putand fi gasite la discretie. "Moldova este proiectul meu de suflet", spunea seful statului in primul sau discurs pe teme de politica externa dupa preluarea celui de-al doilea mandat. Ieri a sosit la Chisinau cu 100 mil. euro nerambursabili, pentru proiecte de infrastructura si cu o echipa de ministri economici, iar prima veste a fost infiintarea unei agentii de cetatenii pentru romanii de peste granita.
Presedintele Traian Basescu a fost intampinat ieri la Chisinau de cateva sute de persoane care au strigat "Unire", cuvantul-cheie pentru relatiile dureroase dintre Romania si Republica Moldova in ultimii ani.
Pe romani si pe moldoveni nu-i desparte nici graiul, nici cultura, nici istoria. Mesajul transmis ieri pe doua voci, dar in aceeasi limba, de presedintele roman si de cel moldovean, Mihai Ghimpu (interimar), a sunat intr-o nota foarte indepartata de relatiile ostile din timpul presedintiei filorusului Vladimir Voronin, acum liderul Partidului Comunist, al carui final de mandat a fost marcat de o revolta violenta a tinerilor care au strigat de la Chisinau spre lume: vrem alt viitor!
Basescu a facut prima vizita externa a primului sau mandat de presedinte la Chisinau in 2005, iar prima vizita a celui de-al doilea mandat, in care a anuntat un ajutor nerambursabil de 100 mil. euro pentru Moldova, n-avea cum sa difere.
Nu numai pentru ca la Chisinau este o alta conducere, care vrea integrarea in UE si ruperea de vecinii de la Rasarit, dar mai ales ca multe dintre cele 70.000 de voturi care au facut diferenta intre Basescu si liderul PSD Mircea Geoana la alegerile din 6 decembrie au venit de peste Prut.
In sectiile de votare de aici au votat peste 12.000 de cetateni romani, 95% din voturi mergand catre Basescu. Peste 100.000 de moldoveni au si cetatenie romana in baza unei legi promulgate de Basescu.
Date fiind aceste cifre, nu este de mirare asadar popularitatea actualului presedinte al Romaniei in Republica Moldova. De altfel, seful statului a anuntat ieri la Chisinau ca Guvernul va infiinta la sfarsitul acestei saptamani o agentie speciala pentru acordarea cetateniei romane.
"Vineri, Guvernul va emite un act nor-mativ prin care, printr-o ordonanta de urgenta, va fi decisa crearea unei agentii speciale pentru acordarea cetateniei romane pentru cei care si-au pierdut-o", a declarat Traian Basescu, dupa intalnirea cu presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. El a mai spus ca sediul agentiei va fi la Bucuresti, dar ca va avea si cinci unitati teritoriale, la Iasi, Galati, Suceava, Cluj si Timisoara.
Presedintele Basescu a facut acest anunt in contextul in care vorbea despre problemele privind intarzierile la acordarea cetateniei.
"Legislatia modificata anul trecut obliga la acordarea cetateniei in termen de cinci luni. Foarte multi ne reproseaza ca acordarea vizelor este intarziata. Nu exista solicitari de acordare a cetateniei care sa nu fi fost acordate in termen de cinci luni, daca dosarele au fost complete si corecte", a sustinut seful statului roman.
O suta de milioane de euro nerambursabili
Traian Basescu a anuntat ieri ca Romania va oferi un sprijin financiar nerambursabil in valoare de 100 mil. euro pentru proiecte de infrastructura in educatie si pentru proiecte de importanta locala. "Romania va oferi un sprijin financiar nerambursabil derulabil in patru ani, intre 2010 si 2013 inclusiv, bani care vor fi dati in patru transe anuale, destinati proiectelor de infrastructura in educatie si proiectelor de importanta locala", a spus Basescu. "Am stabilit ca este un lucru extrem de important pentru relatia Republicii Moldova cu Romania, dar si cu UE este conectarea infrastructurilor noastre - cea energetica, de transport de gaze si cea feroviara", a spus seful statului.
El a enumerat principalele proiecte care vor fi derulate de cele doua tari. "Primul, care speram sa devina functional pana la sfarsitul lui 2010, este linia electrica de 110 KW Falciu-Gotesti. Va informez ca pe teritoriul Romaniei lucrarea este terminata - 28,3 kilometri. Am inteles de la Guvernul R.Moldova ca in cursul acestui an vor termina lucrarile si pe teritoriul R.Moldova, iar costurile de conectare ni le asumam noi, in asa fel incat sistemul energetic sa fie cuplat cu sistemul energetic al Romaniei si al UE", a explicat presedintele Basescu.
El a spus ca o alta linie electrica de 400 KW care va porni de la Suceava este in stadiul de "aviz de mediu", iar Romania isi asuma responsabilitatea sa gaseasca 30 mil. euro din fonduri europene pentru finantarea proiectului.
"De asemenea, tot in cadrul politicii de vecinatate, pe Parteneriatul Estic, vizam realizarea proiectului de interconectare a sistemului de transport de gaze Dochia - Ungheni - Iasi, in asa fel incat sistemul de transport de gaze pe conducta al Romaniei sa fie conectat cu cel al R.Moldova, cu Moldogaz", a mai spus seful statulu
De asemenea, 350.000 de doze de vaccin pentru prevenirea gripei A/H1N1 trimise de Romania urmau sa soseasca miercuri-seara in Moldova, a mai spus seful statului.
Dupa podul de flori, podul cu investitori
Daca in 1990 romanii de pe ambele maluri ale Prutului au facut "podul de flori", acum in Moldova e nevoie de altele noi, din otel si beton, precum si de noi proiecte de infrastructura.
Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a spus la finalul intalnirii cu Traian Basescu ca tara sa sufera din cauza infrastructurii foarte proaste si ca este nevoie sa fie construite noi poduri peste Prut, pentru ca oamenii sunt nevoiti sa faca ocoluri de o suta de kilometri ca sa ajunga la un pod de trecere peste Prut.
Cuiul din talpa Europei
Federalizarea
In 1999, Rusia semna, la Istanbul, la summit-ul NATO, un document prin care se angaja sa-si retraga (incepand cu 2001) armata de pe teritoriul Transnistriei, autodeclarata republica autonoma in urma razboiului din 1991-1992. Nu a facut-o nici astazi, la ordinul fostului presedinte Vladimir Putin. In 2008, in urma razboiului dus de Rusia in Georgia, Moscova a recunoscut independenta provinciilor georgiene rebele Abhazia si Osetia de Sud. Un scenariu care a fost interpretat drept un pas spre o ipotetica aprobare a Rusiei privind "autodeterminarea" Transnistriei.
Scenariile avansate de Moscova cu privire la rezolvarea conflictului din Moldova, unul dintre "conflictele inghetate", sunt multiple. Cel mai intens vehiculat a fost "Planul Kozak" care prevedea federalizarea Republicii Moldova, concomitent cu mentinerea trupelor rusesti in Transnistria. Planul a fost respins de fostul presedinte Vladimir Voronin, la presiunile Occidentului. Cu sau fara planul Kozak, rusii sunt in Transnistria si nu este de neluat in seama ca aceasta zona din dreapta Nistrului reprezinta un cap de pod al Rusiei in Europa, asemanator enclavei Kaliningrad.
Unirea cu Romania
Desi intrezarita la inceputul anilor '90 unirea Romaniei cu Republica Moldova ramane o iluzie, considera istoricii. "Nici acum si nici intr-un viitor apropiat", crede istoricul Adrian Cioroianu. In Romania incepe sa se vorbeasca din ce in ce mai putin despre acest lucru. Insa la Chisinau o eventuala unire este purtata ca o sperietoare. In fosta provincie romaneasca Basarabia, jumatate din oameni vorbesc ruseste - sunt acei oameni stramutati de fostul imperiu sovietic dintr-o regiune in alta a URSS. In urma cu o luna presedintele Congresului comunitatilor ruse din Moldova, presedintele miscarii social-politice "Ravnopravie", Valeri Klimenko, sustinea ca ideea unirii cu Romania a Moldovei va avea "consecinte foarte serioase", inclusiv declansarea unui razboi civil.
Integrarea europeana
Integrarea in Uniunea Europeana a Republicii Moldova este un scenariu posibil, dar indepartat. De departe, Romania este cel mai volubil avocat al acestui scenariu. Sondajele arata ca moldovenii doresc integrarea in UE, dar nu si in NATO. Insa acest orizont este departe. Nu este vorba aici doar de un nou conflict cu Moscova, ci de neputinta Moldovei de a indeplini standardele de aderare. Romania a cunoscut si ea acest chin, dar a avut de partea ei istoria si o anume conjunctura extrem de favorabila. Moldova are, totusi, perspective, mai ales ca multi dintre cetatenii ei lucreaza in tarile UE - o treime din PIB-ul de aproximativ sase miliarde de dolari al Moldovei reprezinta banii trimisi acasa de cei care muncesc in afara granitelor Republicii.
Nababii
Desi Moldova este cea mai saraca tara a Europei geografice, pe strazile capitalei, Chisinau, se plimba limuzine de sute de mii de euro. Unul dintre cei mai bogati moldoveni este fiul fostului presedinte comunist Vladimir Voronin. Oleg Voronin are o avere estimata la aproximativ 2 mld euro, el controland o buna parte a sistemului bancar, dar si firme din domeniul constructiilor sau transporturilor. A fost acuzat ca s-a imbogatit sub protectia tatalui sau, dar sustine ca si-a facut averea in mod cinstit. Oleg Voronin detine banca "FinComBank", prin care sunt rulati banii de la Caile Ferate moldovene si Moldtelecom, o firma de constructii ("Metal-market") si o firma de transporturi pe calea ferata ("Transline").
Cea de-a doua familie bogata din Moldova este cea a lui Anatol Stati, care, in timpul revolutiei din aprilie trecut a sustinut opozitia.
"Novoe russkoe slovo" (NRS), (o publicatie americana) a sustinut recent ca cea mai bogata familie din Moldova este cea a lui Anatol Stati. Fiul acestuia, Gabriel Stati, care abia a trecut de 30 ani, este principalul mostenitor al averii familiei, care s-ar ridica la 2,2 miliarde de dolari. (ZF.ro)
