Potrivit Ministerului Economiei, începînd cu trimestrul IV al anului 2009, putem constata primele semne de înviorare a economiei naţionale. Astfel, în unele sectoare a fost înregistrată o încetinire a ritmurilor de scădere, iar în altele o creştere neesenţială.
PIB-ul în trimestrul II al anului 2009 a înregistrat o diminuare cu 8,6% comparativ cu trimestrul II al anului 2008, în trimestrul III această scădere s-a redus pînă la 7,5%, iar pentru trimestrul IV se estimează la 5-6%.
În industrie, ritmurile lunare de descreştere s-au redus de la 30% în aprilie pînă la 16% în lunile noiembrie-decembrie.
Ritmul de scădere a exporturilor a constituit 31% în aprilie 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, iar în luna noiembrie 2009 înregistrînd o creştere de 12% în comparaţie cu noiembrie 2008. Importul a atins nivelul de descreştere de 48% în august, respectiv - 16% în noiembrie, transportarea mărfurilor - 69% în martie şi, respectiv, 9% în noiembrie.
Primele semne de înviorare în economia sunt înregistrate după ce pe parcursul anului 2009 economia Republicii Moldova a continuat să fie afectată de criza financiară globală şi recesiunea principalelor economii mondiale.
Astfel, în anul 2009 s-au înregistrat tendinţe de diminuare a volumului producţiei industriale şi agricole, investiţiilor, comerţului exterior, mărfurilor transportate, veniturilor bugetare. În consecinţă, avînd la bază o cerere agregată scăzută, preţurile au fost în descreştere, dar salariile în ascendenţă.
Scăderea cererii externe de mărfuri a fost factorul principal care a determinat diminuarea exporturilor cu 21,2% , în perioada în ianuarie-noiembrie 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008 şi volumului producţiei industriale în ianuarie-decembrie 2009 cu 22,2%. Factorul principal în diminuarea producţiei industriale, concomitent cu reducerea exportului producţiei unor ramuri industriale autohtone, l-a constituit reducerea cererii interne la unele produse industriale.
Volumul producţiei agricole în toate categoriile de gospodării, în anul 2009, a constituit 90,1% , în preţuri comparabile, din volumul înregistrat în anul 2008.
Scăderea cererii interne de mărfuri a fost factorul principal care a determinat diminuarea importurilor cu 35,1% în perioada ianuarie-noiembrie 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008.
În anul 2009 au fost transportate mărfuri de circa 2,1 ori mai puţin faţă de anul 2008, ca urmare a diminuării volumului comerţului exterior, producţiei industriale, investiţiilor, precum şi micşorării volumului de mărfuri transportate tranzit prin teritoriul ţării.
În ianuarie-decembrie 2009 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri cu 8,9% mai puţin şi au fost efectuate cheltuieli cu 4,6% mai mult faţă de ianuarie-decembrie 2008. Din cauza necesităţii finanţării deficitului bugetar, cu 26% a crescut suma totală a datoriei de stat internă şi externă, administrată de Guvern. Majorarea datoriei de stat a fost determinată, în special, de creşterea cu 45,4% a datoriei de stat interne.
Situaţia din sectorul bancar este caracterizată de majorarea cu 18,5% a depozitelor în valută străină şi diminuarea cu 14,7% a celor în monedă naţională, precum şi prin micşorarea cu 4,9% a volumului de credite acordate în economie.
Salariul nominal mediu lunar al unui lucrător din economia naţională, în ianuarie-decembrie 2009, a constituit 2748,4 lei şi s-a majorat în termeni nominali şi real cu 8,7% faţă de perioada similară a anului 2008. Iar în decembrie 2009, comparativ cu decembrie 2008 salariul a crescut cu 10,7% şi a constituit 3322 lei. În acelaşi timp, pentru prima dată în ultimele 9 luni a fost înregistrată o diminuare a sumei restanţelor salariale cu 11,3 mil.lei.
Primele simptome ale crizei economice mondiale au început a fi simţite în economia Republicii Moldova către sfîrşitul anului 2008. Astfel, a fost înregistrată reducerea semnificativă a intrărilor valutare din munca rezidenţilor şi transferurilor nerezidenţilor Republicii Moldova de peste hotare, ceea ce a influenţat semnificativ sistemul economic. Criza a afectat toate sectoarele economiei naţionale, avînd consecinţe semnificative asupra sferei sociale. Majoritatea întreprinderilor au fost nevoite să înceapă procesul de concediere forţată a angajaţilor, rata şomajului crescînd vertiginos. Aceasta, precum şi diminuarea eficienţei economice în sectorul real al economiei, concomitent cu ignorarea existenţei crizei au influenţat consumul intern, balanţa comercială şi deficitul bugetar .
