Interviu de sfârşit de an cu Doamna Melanie Marlett, Manager de Ţară al Băncii Mondiale în Republica Moldova
Întrebare: Doamna Marlett, Dvs. activaţi în Republica Moldova timp de doi ani şi jumătate. Ce aţi scoate în evidenţă pe parcursul acestui traseu profesional?
Răspuns: De fapt, personal eu aş evidenţia întreaga perioadă cât m-am aflat aici. Am ajuns în Republica Moldova în vara anului 2007, atunci când Moldova se confrunta cu una din cele mai grave secete din istoria sa. Acea vară a fost una plină de provocări pentru întreaga ţară. Banca a reacţionat prin sprijinul acordat sistemelor de irigare graţie Proiectului Investiţii şi Servicii rurale (RISP). În anul 2008 am fost martorii unor inundaţii severe şi ai majorării preţurilor globale la produsele alimentare. În colaborare cu UNICEF, Banca a reacţionat prin asigurarea pachetelor alimentare pentru mamele şi copiii aflaţi în dificultate, de rând cu transferurile de bani pentru instituţiile sociale. Plus la toate, 2009 a fost anul în care Moldova a fost afectată grav de criza economică globală, concomitent aflându-se într-un proces de tranziţie politică prelungită. Banca Mondială a reacţionat imediat prin acordarea asistenţei financiare şi prin expertiză tehnică pentru remedierea efectelor crizei. Mă consider extrem de norocoasă şi privilegiată să fi activat în Republica Moldova pe parcursul acestei perioade importante şi cruciale în dezvoltarea ţării.
Întrebare: Dvs. aţi menţionat criza economică globală. Consideraţi că eforturile realizate de comunitatea internaţională întru susţinerea ţării sunt suficiente pentru remedierea impactului crizei?
Răspuns: Pentru început, permiteţi-mi să mă axez pe acele acţiuni, ce au fost întreprinse de Guvernul Moldovei. Cred că Guvernul a reacţionat prompt în vederea redresării crizei. Imediat după ce a fost instaurat, noul Guvern a lansat un proces consultativ de elaborare a unui Program de Stabilizare şi Relansare Economică (PSRE). Pe bună dreptate, programul în cauză se axează pe: 1) operarea unor ajustări fiscale la buget datorate diminuării veniturilor; 2) impulsionarea economiei prin liberalizarea pieţelor de desfacere şi ameliorarea mediului de afaceri; 3) protecţia celor mai vulnerabile din punct de vedere social segmente ale populaţiei. Probabil aţi auzit de raportul Guvernului întitulat "100 de zile", care evidenţiază acţiunile concrete, pe care Guvernul le-a realizat în vederea redresării economice a ţării. Rezultatele au fost impresionante, însă, desigur, mai rămân multe a fi realizate în continuare.
Comunitatea internaţională a reacţionat pozitiv. De fapt, chiar în ultimele câteva săptămâni au fost realizaţi nişte paşi importanţi. La 12 ianuarie anul curent, Guvernul a demarat negocierile cu Uniunea Europeană privind încheierea unui nou Acord de Cooperare. La 22 ianuarie, prim-ministrul Filat a încheiat un Acord cu Corporaţia Provocările Mileniului, semnat cu Secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, în valoare de 262 milioane de dolari SUA. Acordul prevede sprijin pentru sectorul agricol şi cel al drumurilor. Mai mult ca atât, la 29 ianuarie curent, Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internaţional a aprobat un program de suport în valoare de 574 milioane de dolari SUA. Toate acestea reprezintă nişte noutăţi foarte bune pentru Moldova!
Întrebare: Ce măsuri întreprinde Banca Mondială pentru sprijinul ţării pe durata perioadei de criză?
Răspuns: De fapt, activităţile de pregătire pentru noul Guvern au demarat încă din primele luni ale anului 2009. Noi am elaborat un set de note de politici, împreună cu ONU, FMI, Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA) şi Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională al Regatului Unit (DFID). Acest set de note de politici au oferit sugestii Guvernului nou-venit vis-à-vis de acţiunile în materie de politici, pe care acesta le-ar putea întreprinde pe termen scurt pentru redresarea impactului crizei, precum şi măsuri pe termen mediu şi lung în vederea soluţionării provocărilor ce frânează dezvoltarea de succes a Moldovei. Sperăm că notele în cauză au fost utile Guvernului în pregătirea Planului de Stabilizare şi Relansare Economică (PSRE). În continuarea acestor activităţi, Banca Mondială a găzduit în premieră o şedinţă comună cu partenerii de dezvoltare şi Guvernul, organizată în luna octombrie 2009 la Chateau Vartely. Şedinţa a fost prezidată de prim-ministrul Filat. Obiectivul evenimentului a constat în consolidarea unei viziuni comune privind impactul crizei asupra Republicii Moldova şi răspunsul Guvernului, mă refer aici la PSRE.
Următorul eveniment important pe care Banca Mondială îl va organiza împreună cu Guvernul Moldovei şi Uniunea Europeană este şedinţa Grupului Consultativ (GC), preconizată pentru 24 martie curent la Bruxelles. şedinţa va fi prezidată concomitent de prim-ministrul Filat, UE şi Banca Mondială. Aceasta va întruni diverşi parteneri de dezvoltare, inclusiv donatorii noi şi incipienţi. Obiectivul evenimentului constă în împărtăşirea informaţiei despre situaţia din Moldova şi asigurarea sprijinului pentru Programul de Stabilizare şi Relansare Economică al Guvernului. De asemenea, evenimentul va oferi un cadru de reiterare a angajamentului partenerilor de dezvoltare de a colabora împreună mai eficient, într-un mod coordonat şi armonizat în eforturile de susţinere a Republicii Moldova.
Mai mult ca atât, Banca Mondială a reacţionat prompt, acordând ajutor în atenuarea impactului crizei prin extinderea proiectelor de succes în curs de implementare, asigurându-se finanţărea suplimentară a acestora, după cum urmează: a) Proiectul servicii şi investiţii rurale 2 (RISP-2) (10 milioane de dolari SUA) pentru acordarea creditelor întreprinderilor din sectorul rural; b) Proiectul ameliorarea competitivităţii (24 milioane de dolari SUA) pentru acordarea creditelor exportatorilor din Moldova; şi c) Fondul de Investiţii Sociale 2 (25 milioane de dolari SUA) pentru crearea locurilor de muncă şi reabilitarea infrastructurii comunitare. Suplimentar, în proces de pregătire mai este şi o operaţiune de politici de dezvoltare pentru recuperare economică (40 milioane de dolari SUA), care va oferi suport bugetar direct. De asemenea, Banca este în proces de discuţii cu Guvernul privind o nouă operaţiune care va facilita extinderea noului program de asistenţă socială direcţionată. Obiectivul acestui proiect va consta în facilitarea îmbunătăţirii administrării acestui program nou.
În afară de reacţia Băncii la criza economică, examinăm oportunitatea acordării în viitor a asistenţei în domeniile schimbărilor climatice, competitivităţii în sectorul agricol, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC), la fel şi eficienţei energetice.
În anul 2010, volumul sprijinului financiar total oferit ţării din partea Băncii Mondiale se va ridica la circa 100 milioane de dolari SUA.
Banca Mondială deţine, de asemenea, un portofoliu impunător de proiecte în derulare, cifra totală nedisbursată constituind 157 milioane de dolari SUA. O parte din aceste proiecte sunt co-finanţate generos de către partenerii noştri de dezvoltare - Comisia Europeană, SIDA, DFID, Guvernele Olandei şi Japoniei. Proiectele incluse în portofoliu includ: Reforma Administraţiei Publice Centrale, Managementul Finanţelor Publice, Ameliorarea Competitivităţii, Servicii de Sănătate şi Asistenţa Socială, Educaţie de Calitate în Mediul Rural, Educaţie pentru Toţi, Gripa Aviară, Servicii şi Investiţii Rurale 2, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova 2, Conservarea Solului, Serviciul Silvic Comunitar, Proiectul Energetic 2, Sprijinul Programului în Sectorul Drumurilor, Proiectul Naţional de Alimentare cu Apă şi Salubrizare, Infrastructura Mediului, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Sprijinul Curţii de Conturi, Contabilitatea în Sectorul Public, Hepatitele A şi B.
Corporaţia Financiară Internaţională (braţul privat al Grupului Băncii Mondiale) este, de asemenea, activ implicată în activităţile desfăşurate în Republica Moldova. CFI este plasată oportun pentru oferirea unui pachet integrat de asistenţă în aspect de consiliere pentru înlăturarea obstacolelor în climatul investiţional şi dezvoltarea afacerilor din sectorul agrar. În sectorul financiar, CFI va continua să ofere finanţare comerţului, linii de credit şi servicii de consiliere intermediarilor financiari pentru acordarea împrumuturilor întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), la fel şi sprijin fondurilor regionale private de capital propriu, care vor facilita sporirea competitivităţii companiilor din Moldova. CFI a acrodat 15 milioane de dolari SUA pentru Union Fenosa, destinate îmbunătăţirii distribuţiei energiei electrice în Moldova.
Întrebare: De ce credeţi că are nevoie Moldova pentru un traseu de dezvoltare durabil?
Răspuns: Permiteţi-mi să încep cu descrierea succintă a situaţiei curente.
Economia Republicii Moldova a fost sever afectată de criza mondială. În perioada anilor 2000-2008, a fost înregistrată o creştere medie de 6 la sută, condiţionată de consum, care era finanţată din remitenţe. Pe tot acest parcurs, economia a rămas excesiv de reglementată şi stagna din cauza distorsiunilor relative ale preţurilor, creând foarte puţine locuri de muncă suplimentare şi forţând moldovenii să migreze în număr mare în căutarea ofertelor de muncă. Deşi sărăcia s-a redus considerabil, veniturile din remitenţe au jucat un rol major, constituind 30 la sută din PIB în 2008. Criza a scos la iveală vulnerabilitatea acestei modalităţi de creştere economică, remitenţele micşorându-se cu 40 la sută în anul 2009. În 2009, PIB s-a micşorat cu 8,5 la sută, iar consumul gospodăriilor casnice - cu aproximativ 12 la sută.
După cum s-a menţionat anterior, implementarea PSRE al Guvernului va ajuta inechivoc la stabilizarea şi stimularea economiei. Totuşi, Moldova va trebui să înceapă să se gândească la modelul său de creştere economică pe viitor. Care sunt potenţialele surse de creştere pentru Moldova???
În această privinţă, aş dori să menţionez vizita mea recentă la Washington, DC, unde am participat la întrevederea cu preşedintele Băncii Mondiale Robert Zoellick şi prim-ministrul Vlad Filat. Suplimentar acelei şedinţe, Banca a organizat pentru delegaţia moldovenească o serie de evenimente cu participarea companiilor din SUA. În timpul unei mese rotunde, organizată cu câteva companii ce activează în domeniul tehnologiilor informaţiei (TI) din SUA, cum ar fi Hewlett Packard, Sun Microsystems, Oracle, Google, Boeing şi altele, dezbaterile s-au axat pe valorificarea TI drept catalizator al creşterii economice în Moldova. Considerăm că aici există potenţiale oportunităţi şi, astfel, conlucrăm cu Guvernul în direcţia examinării modului în care am putea aprofunda eforturile noastre în domeniul respectiv. De exemplu, noi sprijinim instituirea unui nou parteneriat dintre Moldova şi Singapore privind valorificarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor (TIC) în calitate de instrument de stimulare a creşterii economice şi ameliorare a guvernării (de exemplu, guvernarea electronică, achiziţiile electronice).
În afară de TIC, împreună cu partenerii săi de dezvoltare, Guvernul va trebui să înceapă să se gândească la alţi promotori importanţi ai creşterii. De exemplu, ar putea oare Moldova deveni o destinaţie turistică ţinând cont de vinul său bun, oamenii ospitalieri, tradiţiile minunate şi peisajele splendide? De ce n-am lansa pe piaţă turismului Moldova ca o destinaţie eco-turistică? Desigur, aceasta ar implica zboruri mai bune şi mai puţin costisitoare până la Chişinău! De asemenea, avantajul comparativ al Moldovei ţine de populaţia sa şi solurile sale bogate. Cum, atunci, ar putea agricultura deveni mai competitivă? Cum ar putea Moldova promova eficient mărcile sale de vinuri bune, astfel încât să devină recunoscute pe larg şi competitive pe plan internaţional? Există o serie de întrebări importante, pe care am dori să le examinăm împreună cu autorităţile, partenerii de dezvoltare şi societatea civilă.
În cele din urmă, aş dori subliniez că dialogul Băncii în perioada post-criză s-a axat pe importanţa obţinerii unui echilibru fiscal ordonat şi accelerarea recuperării economice. Sprijinul nostru încearcă să asigure că cheltuielile destinate asistenţei sociale sunt mai eficient direcţionate spre păturile cele mai vulnerabile ale populaţiei, că întreţinerea drumurilor este îmbunătăţită şi că vor fi menţinute investiţiile sociale de anvergură mică, iar sprijinul acordat sectorului agricol este tot mai mult axat pe investiţii. În scopul demarării unei relansări economice durabile, Banca încurajează Guvernul să liberalizeze sectoarele de export şi să întreprindă măsuri de atragere a noilor investiţii private în sectoarele TIC şi energetic. Pe termen mediu, Moldova are drept scop creşterea productivităţii prin înlăturarea distorsiunilor de piaţă şi din comerţ şi a practicilor monopoliste.
Întrebare: Cât de optimistă sunteţi Dvs. privind potenţialul ţării în asigurarea unui viitor prosper şi durabil pentru cetăţenii săi?
Răspuns:Sunt sigură sută la sută că Moldova dispune de toate ingredientele necesare pentru a deveni o economie prosperă şi de succes. Aceasta deţine un potenţial uman imens şi este crucial să utilizeze acest potenţial în toate sferele vieţii sociale. Guvernul trebuie să depună eforturi şi să modernizeze sectorul public. Debirocratizarea, de rând cu atragerea şi retenţia celor mai talentaţi cetăţeni ai ţării, sunt cruciale pentru îmbunătăţirea calităţii administraţiei publice. Desigur, aceasta nu este o sarcină uşoară şi acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, dar este important ca acest angajament să fie asumat, iar reforma administraţiei publice să avanseze. Dinamismul, creativitatea şi energia cu care sunt dotaţi moldovenii trebuie să-şi găsească un loc de frunte în birourile instituţiilor publice. În toate deplasările mele în teritoriul republicii am fost impresionată de tineretul Moldovei. Abilităţile şi ambiţia acestora de a face Moldova o ţară de succes trebuie să fie încurajate şi sprijinite. Noul Guvern are ocazia unică de a introduce reforme economice de durată şi ireversibile. Guvernul a avut un început foarte bun şi trebuie să fie felicitat pentru eforturile depuse. Banca Mondială este gata să continue sprijinul său şi este recunoscătoare pentru colaborarea strânsă cu Guvernul şi partenerii de dezvoltare. Sursa: Oficiul Băncii Mondiale în Moldova
