Potrivit MAEIE, pe 18 februarie, la Chişinău, au avut loc consultări moldo-române la nivel de directori politici ai ministerelor afacerilor externe pe probleme actuale de interes comun ce ţin de domeniul politicilor de securitate. Părţile au efectuat un schimb larg de opinii pe subiecte vizând securitatea regională şi internaţională, în spiritul transparenţei şi deschiderii care caracterizează stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări.
În particular, a fost abordat de o manieră extinsă subiectul elementelor sistemului de apărare antirachetă în Europa, la care va participa şi România. În acest context, partea română a pus în evidenţă faptul că decizia de participare la sistemul de apărare antirachetă ţine de securitatea naţională a României şi securitatea colectivă a aliaţilor NATO. Abordarea gradual-adaptivă pentru sistemul american de apărare antirachetă în Europa nu este una nouă, la acest subiect purtându-se consultări cu partenerii europeni, inclusiv cu Federaţia Rusă, în perioada septembrie-octombrie 2009.
Partea română a accentuat faptul că elementele sistemului de apărare antirachetă comportă un caracter strict defensiv, care permite creşterea capacităţii de apărare a Europei, în condiţiile în care proliferarea tehnologiilor nucleare şi ameninţările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune sunt în creştere. A fost menţionat faptul că interceptorii tereştri care vor fi instalaţi pe teritoriul României nu conţin ogive nucleare, ci distrug ţinta în spaţiul extra-atmosferic prin impact cinetic, aspect cunoscut specialiştilor în domeniu. Acesta permite acoperirea integrală a teritoriului României, a statelor aliate din regiune, dar şi a celor nealiate precum Republica Moldova, împotriva unei eventuale ameninţări cu rachetă şi, respectiv, reduce riscurile de securitate în plan regional mai larg. A fost relevat factorul descurajator pe care îl comportă prezenţa sistemului menţionat împotriva unui eventual atac cu rachetă, precum şi faptul că sistemul de apărare antirachetă este deschis pentru participarea altor actori interesaţi, în scopul consolidării securităţii comune.
Consultările purtate au scos în evidenţă caracterul tendenţios şi artificial al unor declaraţii vehiculate de anumite surse media la acest subiect, inclusiv privind riscurile la adresa securităţii pe care le-ar implica sistemul de apărare antirachetă în Europa. Părţile au convenit să menţină dialogul şi informarea reciprocă pe chestiuni de interes, relevante pentru întărirea încrederii şi securităţii în regiune.
