În condiţiile în care drumurile locale sunt într-o stare dezastruoasă, autorităţile publice locale (APL), care ar trebui să le repare şi să le întreţină, sunt lipsite de posibilitatea financiară de a interveni. Asta fiindcă resursele financiare destinate drumurilor locale sunt colectate de către autorităţile centrale, care ulterior le distribuie arbitrar şi discriminatoriu. Mai mult, colectivităţile locale sunt private şi de posibilitatea de a acoperi acest gol financiar prin taxe locale. Astfel, pentru a acoperi gropile din asfalt, administraţia locală e nevoită să recurgă la înstrăinarea patrimoniului local.
Doar reformarea sistemului de finanţe publice locale şi respectarea principiilor autonomiei locale va permite autorităţilor locale să îşi îndeplinească în mod efectiv competenţele pentru care au fost investite cu încrederea cetăţenilor. Până atunci, drumurile locale impun costuri adiţionale cetăţenilor, aducând prejudicii de imagine ţării.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Statutul juridic şi finanţarea drumurilor locale în Republica Moldova", prezentat azi, 3 martie 2010, la IDIS „Viitorul".
Drumurile din R.Moldova se află într-o stare deplorabilă, fapt general cunoscut atât de către utilizatorii acestor drumuri (cetăţeni, transportatori) care sunt nevoiţi să îndure disconfort şi importante pierderi materiale (deteriorarea mijloacelor de transport, consum sporit de combustibil, etc.), cât şi de către guvernanţi.
Conform unor date oficiale, peste 90% din reţeaua rutieră naţională este deteriorată şi necesită, după caz, reparaţii urgente (în termen scurt) sau reabilitare. Studiul vizual detaliat al drumurilor, efectuat la finele anului 2006, demonstrează că doar 7% din reţeaua rutieră se află în stare bună sau satisfăcătoare, iar 93% - în stare rea sau extrem de rea1.
În ceea ce priveşte reţeaua drumurilor locale, situaţia este şi mai gravă. Din lungimea totală de 6137 km, doar 2777 km reprezintă drumuri locale cu îmbrăcăminte modernă, dintre care 2253 km au o durată de exploatare depăşită, inclusiv peste 2000 km în stare proastă. Alte 2781 km de drumuri locale sunt drumuri pietruite, iar 579 km sunt drumuri de ţară. Peste 40 de localităţi nu au drumuri de acces pavate şi în condiţii atmosferice dificile devin, practic, izolate, cu toate consecinţele economice şi sociale negative.
In ultimii ani, resursele fondului rutier au crescut in mod considerabil. In anul 2010, acestea vor constitui aproape 600 mln. lei şi ele vor continua să crească, din contul mării graduale a cotei defalcărilor de la accizele la benzină şi motorină acumulate in Fond, aşa cum prevăd ultimele modificări la Legea Fondului rutier, şi nu numai.
Studiul „Statutul juridic şi finanţarea drumurilor locale în Republica Moldova" recomandă transferarea în bugetele locale a surselor de venit necesare pentru întreţinerea, reparaţia şi construcţia drumurilor locale şi a străzilor.
Totodată, autorităţilor locale trebuie să li se acorde dreptul de a stabili în mod autonom taxe locale. O soluţie alternativă ar putea fi includerea în Codul fiscal a unor taxe locale adiţionale şi instituirea unei taxe locale speciale pe mijloacele de transport. De asemenea, e necesară stabilirea unei cote fixe sau minime a mijloacelor Fondului rutier, care urmează sa fie cheltuite pentru drumurile publice locale.
Doar ducerea la bun sfârşit a reformei descentralizării fiscale şi adoptarea noii legi privind finanţele publice locale va permite autorităţilor locale să îşi realizeze propriile competenţe, într-o ţară în care „descentralizarea fiscală nu a mers mână în mână cu descentralizarea administrativă.
Vedeti - Studiul „Statutul juridic şi finanţarea drumurilor locale în Republica Moldova"
