Proiectul noii Constituţii a Republicii Moldova prezentat sâmbătă, 20 martie, de către Comisia pentru Reforma Constituţională, prevede alegerea preşedintelui prin vot direct. Alte propuneri de modificare vizează posibilitatea de a vota de la 16 ani, posibilitatea de a deveni deputat de la 21 ani, limba oficială a ţării - româna, iar în loc de raioane - sectoare.
Preşedintele comisiei, Victor Popa, a declarat că noul proiect al Constituţiei conţine 31 de articole noi, altele 80 au fost modificate şi completate, astfel încît legea supremă va conţine 156 de articole, faţă de 143, în prezent. Constituţia nouă va putea fi adoptată doar de către popor, prin referendum, iar modificarea acesteia se va putea face atât pe calea unui referendum, cât şi în parlament. Potrivit proiectului prezentat, Republica Moldova ar putea deveni semiprezidenţială, şeful statului va fi ales direct de către popor, şi nu de parlament, aşa cum este acum. Mandatul şefului statului rămîne de 4 ani, iar preşedinte poate deveni persoana care a împlinit vîrsta de 40 de ani. Totodată, se precizează că şeful statului va putea fi demis prin referendum. Asta, numai din ciclul electoral viitor, deocamdată, pentru deblocarea crizei politice, şeful statului ar trebui ales tot în parlament, cu 3/5 din numărul deputaţilor, în primul tur, şi cu majoritatea simplă, în turul al doilea. Deputaţi pot deveni persoanele care au împlinit 21 de ani. La fel ca şi prim-miniştrii, aceştia vor depune jurământ.
Experţii în drept constituţional au oferit două variante pentru articolul cu privire la limba oficială a Republicii Moldova. Prima variantă spune că limba oficială este limba română, cea de-a două spune că „limba oficială a Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică". Victor Popa a mai spus că organizarea administrativ-teritorială nu trebuie schimbată acum, ci abia după alegerile locale din 2011. Potrivit proiectului, în noua organizare administrativ-teritorială, raioanele se vor transforma în sectoare în care se vor plasa serviciile publice desconcentrate conduse de către subprefect. Participarea la vot ar putea fi admisă de la 16 ani, o practică existentă în ţările europene. „Juridic maturitatea va rămîne la 18 ani, iar maturitatea politică de la 16 ani", a spus Victor Popa. Comisia pentru reforma constituţională a expus şi propunerea ca mandatul judecătorilor Curţii Constituţionale să fie pentru 9 ani, iar numărul acestora să fie majorat de la 6, în prezent, la 9. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a cerut membrilor comisiei să mai analizeze proiectul, iar miercuri, 24 martie, să vină cu o decizie finală. După aceasta, proiectul noii Constituţii va fi expediat spre avizare Comisiei de la Veneţia. (RRA)
