Comentariu de Stefan Fule, Comisarul UE pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate şi Philippe Le Houerou, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.
Având un venit mediu anual de 1 100 euro, moldovenii au urmărit în ultimul deceniu o creştere constantă, ciocnindu-se însă acum de valul puternic ce a lovit ţara în urma crizei economice globale. Criza a afectat multe state din Europa, având un impact negativ major anume asupra Republicii Moldova. Produsul Intern Brut al ţării a înregistrat o creştere de 6 la sută anual în perioada 2004-2008, dar s-a redus cu 7,5 la sută în anul trecut. Combaterea sărăciei s-a stopat, iar investiţiile străine au avut un mare risc să se oprească definitiv, procesul electoral continuu, iar o schimbare politică dificilă provocând criza în finanţele publice şi sistând reformele necesare. Astăzi însă Republica Moldova revine pe făgaşul reformelor datorită unui program ambiţios. În decursul ultimelor 8 luni, Guvernul de la Chişinău s-a angajat ferm în depăşirea moştenirii economice şi politice şi în stabilirea bazei pentru o economie concurenţială şi o guvernare mai transparentă. De asemenea, ţara şi-a consolidat prezenţa în Politica Europeană de Vecinătate şi platforma regională a acesteia - Parteneriatul Estic.
Forumul Parteneriat pentru Moldova, organizat în comun de Comisia Europeană şi Banca Mondială la 24 martie, la Bruxelles, are menirea să coordoneze asistenţa internaţională acordată Republicii Moldova în vederea sprijinirii eforturilor depuse în implementarea reformelor.
Începând cu luna octombrie 2009, reformele economice ale Republicii Moldova s-au concentrat asupra Programului de stabilizare şi relansare economică. Programul prevede o reducere drastică a cheltuielilor şi creşterea tarifelor (inclusiv la energie electrică şi termică), dar şi o creştere substanţială a asistenţei sociale în vederea atenuării efectelor negative asupra populaţiei sărace, precum şi eforturi de eficientizare şi optimizare a cheltuielilor pentru necesităţi publice. Aceste măsuri de ordin financiar s-au încununat cu eforturile menite să oprească reglementarea excesivă şi monopolizarea economiei şi să creeze noi locuri de muncă. Republica Moldova a obţinut noi succese în reformarea administraţiei publice. Autorităţile sunt supuse controlului din partea societăţii civile pentru a exclude dublarea funcţiilor şi a pune temelia unui serviciu public profesionist. Se modernizează gestionarea publică a activităţii financiare, inclusiv achiziţiile publice, auditul intern şi extern în conformitate cu standardele europene.
Criza a fost agravată în Republica Moldova de o situaţie politică internă dificilă, precum şi de începutul crizei economico-financiare globale. Însă, ca şi în multe alte state din regiune, vulnerabilitatea Republicii Moldova faţă de şocurile externe a constat în faptul că modelul creşterii economice a fost unul neeficient, bazat în mare parte pe consumul intern finanţat de remitenţele din exterior.
Pe lângă gestionarea crizei curente, problema autorităţilor moldoveneşti mai constă şi în dezvoltarea unei strategii de creştere economică mai viabilă şi mai echilibrată. Pentru a realiza acest lucru, Guvernul de coaliţie pluripartidică s-a axat pe un pilon de bază - integrarea şi armonizarea cu standardele UE. Planul de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, Acordul de Parteneriat şi Cooperare, Parteneriatul Estic şi Acordul de Asociere vin să sprijine guvernarea în eforturile sale de armonizare şi integrare.
Liderii Republicii Moldova sunt conştienţi că realizarea angajamentelor asumate în cadrul programelor enunţate, spre exemplu reformarea justiţiei, liberalizarea economiei, combaterea corupţiei, va contribui la prosperarea ţării, această conştientizare fiind reiterată anterior prin disponibilitatea lor fermă de a implementa reformele respective. Autorităţile au folosit într-un mod reuşit momentul crizei pentru a lansa un proces de proporţii al reformării economice, sociale şi de administrare.
La rândul lor, partenerii externi ai Republicii Moldova sprijină aceste eforturi. Forumul Parteneriat pentru Moldova, care va avea loc la sfârşitul săptămâniicurente la Bruxelles,va asigura ca asistenţa financiară din partea organismelor financiare internaţionale, precum şi din partea partenerilor bilaterali şi multilaterali ai Moldovei, să fie în conformitate cu programul de reforme al Guvernului. Au fost invitaţi să participe la acest proces şi noi donatori, precum China şi Federaţia Rusă.
O asemenea susţinere de amploare ar trebui să încurajeze şi să motiveze. Susţinerea eforturilor de reformare va permite Republicii Moldova să depăşească diferenţa dintre nivelul de viaţă al cetăţenilor săi şi al celor din statele europene vecine. Autorităţile de la Chişinău au nevoie de sprijinul internaţional pentru a avansa în realizarea planurilor de reformare ambiţioase.
