Îmbătrânirea rapidă a populaţiei, precum şi migraţia forţei de muncă, ameninţă serios sistemul de securitate socială din Republica Moldova care, în lipsa unor reforme structurale, nu reuşeşte să ţină pasul cu necesităţile societăţii. Moldova riscă serioase fisuri sociale în următorii zece ani, când se va confrunta cu problema integrării în sistemul de asigurare socială al Republicii Moldova a persoanelor care au muncit „la negru" peste hotare.
Mărimea alocaţiilor sociale, inclusiv a pensiilor, este sub minimul de existenţă, cheltuieli elementare precum alimentaţia sau transportul depăşind mărimea veniturilor pensionarilor. Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a doua ediţii a Monitorul Social, cu genericul „Protecţia pensionarilor: priorităţi şi dezbateri curente", prezentată public ieri, 23 martie 2010. Monitorul Social reprezintă un produs trimestrial al IDIS „Viitorul", care surprinde evoluţia problemelor sociale cele mai persistente, sugerând soluţii de remediere a acestora. Buletinul apare cu suportul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert.
„Conform estimărilor făcute de Banca Mondială, Europa va avea până în 2025 una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din lume. Astfel, Moldova riscă, ca cea mai săracă ţară europeană, să devină şi cea mai îmbătrânită ţară din Europa", constată expertul IDIS „Viitorul" în politici sociale şi dezvoltare, Viorica Antonov. Autorul explică că îmbătrânirea populaţiei implică costuri ridicate de asigurări sociale, asta în condiţiile în care pensia medie este de 800 de lei, iar minimum de existenţă per persoană - 1085 de lei.
Un alt factor care zguduie sistemul de securitate socială din Republica Moldova este migraţia forţei de muncă: „Persoanele plecate la muncă în străinătate sunt lipsite de dreptul la o pensie în Moldova, deoarece nu plătesc contribuţiile asigurării sociale sau vor avea de plătit o perioadă scurtă după întoarcerea în ţară, dacă se vor angaja în câmpul muncii, pentru ca mai târziu să se pensioneze în baza legislaţiei interne", afirmă expertul IDIS Viorica Antonov. Statul trebuie să continue practica încheierii de acorduri bilaterale cu „statele-gazdă" ale cetăţenilor Republicii Moldova privind garanţiile drepturilor în domeniul asigurării cu pensii, aşa cum a fost făcut cu Grecia, Bulgaria, Portugalia, recomandă autorul. Altfel, statul va putea să le asigure traiul persoanelor revenite de la munci legale prin măsuri urgente de asistenţă socială.
„Situaţia persoanelor în etate este una dramatică, în Republica Moldova aceasta echivalând cu sărăcia. În timp ce foştii angajaţi din sectorul agricol au pensii mizerabile, iar reprezentanţii mediului academic şi al celui de ocrotire a sănătăţii au ajuns la nivelul nevoiaşilor şi săracilor, statul îşi permite să aibă categorii privilegiate, precum foşti poliţişti şi funcţionarii publici, înalţi demnitari de stat. Pentru comparaţie, un fermier are o pensie de 507 lei, iar un deputat - de 6433 lei", susţine sociologul Olesea Cruc de la IDIS „Viitorul", coordonatorul ediţiei.
Studiul „Protecţia pensionarilor: priorităţi şi dezbateri curente" recomandă autorităţilor eliminarea sistemului discriminatoriu de calculare a pensiei şi introducerea unui sistem echitabil pentru toţi cetăţenii. Totodată, autorităţile publice ar trebui să valorifice oportunităţile sistemului de pensii private, pentru a putea stabili politici pe termen lung privind îngrijirea persoanelor vârstnice, prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrare socială.
