Interlic.md

"Luptam, rezist, sunt anticomunist", "Comunistii la gunoi", "Libertate", au fost primele sloganuri scandate in seara zilei de 6 aprilie 2009 in centrul Chisinaului de mii de tineri din R. Moldova, care, dupa opt ani de putere comunista, aveau pentru prima oara curajul sa strige "Jos dictatura".

"6 aprilie - Zi de doliu national. Daca nu ai votat pentru PCRM - ia o lumanare si iesi in strada!!! Ne vedem la orele 18.00, la Stefan cel Mare!", acesta era mesajul care circula pe internet in dupa-amiaza zilei de luni, 6 aprilie 2009. Intre timp, rezultatele anuntate de Comisia Electorala de la Chisinau confirmau victoria categorica a comunistilor in alegerile legislative din 5 aprilie, iar resemnarea parea sa fi cuprins Republica Moldova.

Apelul lansat pe internet de un grup de tineri, printre care jurnalistii Oleg Brega si Natalia Morari, "a trezit" insa din amorteala Chisinaul. Incepand de la ora 17.30, cateva zeci de tineri s-au adunat langa statuia lui Stefan cel Mare, cu flori, lumanari si pancarte improvizate din hartie. La ora 18.00, numarul participantilor la protest depasea deja 300, iar lumea continua sa se stranga in centrul Chisinaului.

Actiunea se desfasoara pasnic. Tinerii aprind lumanari, scandeaza "Jos comunistii", afiseaza pancarte pe care scria "Mai bine mort decat comunist" si "Trezeste-te, Patrie drogata". In numai o ora, Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau se umple de manifestanti, iar circulatia pe Bulevardul Stefan cel Mare este intrerupta. Peste 2.000 de oameni se indreapta spre sediul Presedintiei, scandand "Libertate" si "Jos comunismul". Dupa ce aprind lumanari si depun flori in fata sediului Presedintiei, participantii se indreapta spre piata din fata Guvernului Republicii Moldova. Aici, numarul manifestantilor se mareste la 10.000.

Multimea scandeaza in Piata Marii Adunari Nationale "Jos dictatura", "Nu fraudarii alegerilor, "Jos clanul comunist", "Libertate!" Libertate! Libertate!" si canta "Desteapta-te romane". La ora 20.00, organizatorii anunta finalul protestului, dar tinerii raman in Piata si scandeaza in continuare lozinci anticomuniste. Politistii din fortele speciale isi fac aparitia si impanzesc zona.

"Ziua de doliu" se incheie cu putin inainte de miezul noptii, dupa ce protestarii trec si pe la sediul Comisiei Electorale, dar si al Partidului Comunistilor. Noaptea tarziu, internetul se umple de un nou mesaj: "Tinerii declara ziua de 7 aprilie - zi de doliu national in Republica Moldova. Daca nu ai votat pentru PCRM - ia o lumanare si iesi in strada, ora 10.00, la Stefan cel Mare".

La primele ore ale dimnetii de marti, 7 aprilie, Piata Marii Adunari Nationale se umple de tineri, care scandeaza "Alegeri repetate", "Vot fraudat", "Jos Comunismul". In jurul pranzului, multimea se indreapta spre sediul Presedintiei si Parlamentului, unde continua sa scandeze lozinci anticomuniste. Dispozitivele fortelor de politie isi fac aparitia in fata manifestantilor, care, furiosi, incep sa arunce cu oua si rosii in sediul Presedintiei.

In scurt timp, apar si primele pietre, iar geamurile institutiei cedeaza. In numai cateva ore, manifestatia scapa de sub control, manifestanti violenti ataca fortele de ordine, ramase parca fara puterea de a reactiona, incendiaza si devasteaza sediile Parlamentului si Presedintiei de la Chisinau, unde sunt arborate drapelele Uniunii Europene si Romaniei.

Spre seara, grupuri de tineri arunca din sediul Parlamentului si Presedintiei calculatoare, televizoare, documente, in timp ce politistii privesc actiunea fara sa intervina. Primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, incearca sa-i convinga pe manifestanti sa plece spre casa. Un alt grup de tineri continua sa protesteze pasnic in Piata Marii Adunari Nationale.

Abia dupa miezul noptii politistii intervin in forta impotriva manifestantilor care se mai aflau in strada, iar acestia sunt batuti si maltratati.

8 aprilie 2009, teroarea a cuprins Chisinaul

La 8 aprilie, teroarea a cuprins Chisinaul. Comunistii dau ordin sa fie facute descinderi in universitati si licee, pentru a fi arestati tinerii care au avut curajul sa participe la proteste. Liderii comunisti de la Chisinau acuza Bucurestiul de implicare intr-o "tentativa de lovitura de stat". Relatiile dintre R. Moldova si Romania, oricum pe un trend descendent in ultimii ani, au ajuns la 8 aprilie la o incordare fara precedent.

Autoritatile de la Chisinau ii expulzeaza pe ambasadorul roman, Filip Teodorescu, si pe consilierul Ioan Gaborean, reintroduc obligativitatea vizelor pentru cetatenii romani, gesturi urmate de actiuni de intimidare a jurnalistilor romani aflati la Chisinau.

Actiunile represive ale politiei, retinerile abuzive in plina strada ale tinerilor s-au soldat, conform bilantului primariei Chisinau, cu trei decese (cazurile Valeriu Boboc, Ion Tabuleac si Eugen Tapu) si 41 de cazuri de tratament inuman, degradant si tortura.

Intr-o prima etapa, Uniunea Europeana si alte organisme internationale s-au rezumat la a se declara, cu intarziere, ingrijorate de evolutiile de la Chisinau. Au urmat apoi o serie de vizite ale oficialilor straini in R. Moldova, care au criticat interventia brutala a fortelor regimului comunist asupra participantilor la manifestatiile din aprilie.

In acest context, presedintele Vladimir Voronin a acceptat renumararea voturilor de la scrutinul din 5 aprilie si eliberarea tinerilor aflati in inchisori. Rezultatul renumararii nu a produs insa nicio schimbare, comunistii avand asigurate 60 din cele 101 de locuri ale Parlamentului. Cu toate acestea, majoritatea a fost insuficienta - din cauza unui singur vot lipsa - pentru a-l alege pe seful statului dorit de comunisti.

Cele trei partide de opozitie, care nu au contenit sa denunte un scrutin castigat fraudulos de comunisti, au reusit sa fie solidare si au boicotat alegerea sefului statului provocand astfel alegeri legislative anticipate. In consecinta, Parlamentul format in urma scrutinului din aprilie a fost dizolvat, iar alegatorii din Republica Moldova au fost chemati din nou la urne la 29 iulie.

Alegerile anticipate au fost precedate si de un prim moment de ruptura in Partidul Comunistilor, prin plecarea fostului presedinte al Parlamentului, Marian Lupu, considerat de mai multa vreme drept favorit la succesiunea lui Vladimir Voronin. Acesta s-a prezent la alegerile din 29 iulie pe lista Partidului Democrat, ridicand considerabil sansele acestei formatiuni de a intra in Parlament.

In urma scrutinului din iulie, comunistii au obtinut 48 de mandate in Parlament, in timp ce majoritatea - 53 de mandate - a revenit celor patru formatiuni necomuniste din noul legislativ. La 5 august, liderii PLDM, PL, PD si AMN au decis constituirea coalitiei de guvernare democratica Alianta pentru Integrare Europeana.

Schimbarea puterii de la Chisinau nu a dus insa si la depasirea crizei politice din R. Moldova. Impasul se prelungeste in conditiile in care actuala coalitie liberal-democrata nu detine cele 61 de voturi necesare pentru alegerea liderului PD, Marian Lupu, in functia de presedinte al tarii. Cele doua incercari ale Parlamentului - din 10 noiembrie si 7 decembrie - de a-l desemna pe Lupu sef al statului au esuat dupa ce grupul parlamentar comunist a boicotat votul. Potrivit Constitutiei, actualul Parlament ar urma sa fie dizolvat in cursul acestui an, pentru a deschide calea unui nou scrutin anticipat.

In acest context, Presedintele Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu, care este si seful interimar al statului, si-a anuntat la 1 decembrie intentia de a propune schimbarea Constitutiei, inclusiv a modalitatii de desemnare a presedintelui. Pentru schimbarea Constitutiei si alegerea presedintelui prin vot direct este suficienta organizarea unui referendum.

Liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, coalitia aflata la guvernare la Chisinau, au decis recent ca va fi adoptata o noua Constitutie in urma unui referendum national care va fi organizat pana la 16 iunie, deschizandu-se astfel calea evitarii alegerilor anticipate. In prima faza, Parlamentul ar urma sa aprobe o lege privind adoptarea unei noi Constitutii. In baza acestei legi, Constitutia ar fi votata in Parlament pe articole, iar apoi ar urma sa fie supusa, integral, referendumului.

Comisia de la Venetia a recomandat ulterior, intr-o scrisoare adresata autoritatilor de la Chisinau, ca Parlamentul Republicii Moldova trebuie dizolvat si trebuie organizate alegeri parlamentare anticipate. "In R. Moldova, Parlamentul poate fi dizolvat nu doar in cazul incapacitatii de a investi Guvernul, dar chiar si daca acesta esueaza in a alege presedintele tarii. Dizolvarea Parlamentului este in detrimentul stabilitatii, dar, daca acesta nu reuseste sa aleaga un presedinte, legislativul trebuie sa dizolvat", se precizeaza in documentul institutiei europene.

Un an de la proteste

In prezent, la un an de la protestele care au dus la o schimbare radicala a puterii de la Chisinau, Republica Moldova se bucura de simpatia comunitatii internationale si incearca sa recupereze diplomatic terenul pierdut mai ales in privinta integrarii europene. SUA au fost primele care au dat semnalul acestei deschideri, oferind un sprijin material consistent Chisinaului. A urmat o conferinta a donatorilor, care a reusit sa stranga aproape doua miliarde de dolari.

Relatiile cu Romania sunt simtitor imbunatatite si aduse aproape de normalizare. Declaratiile sunt prietenesti si gesturile ample. Bucurestiul a oferit un ajutor nerabursabil de 100 de milioane de euro. Noul ambasador al Romaniei tocmai si-a preluat postul la Chisinau si este asteptat numele noului ambasador al R. Moldova la Bucuresti. Cele doua tari au incheiat in timp record poate cel mai important document al relatiilor bilaterale, Acordul de mic trafic la frontiera, prin care peste un milion de cetateni moldoveni vor putea trece granita in Romania cu un permis special.

Situatia este mai complicata pe plan intern la Chisinau, unde subiectul alegerilor, al modificarii Constitutiei, al alegerii presedintelui a adus primii nori in coalitia de guvernare. Totusi, majoritatea expertilor considera ca drumul democratic al R. Moldova este ireversibil. (NewsIn)