Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit marţi, 27 aprilie a.c., la Palatul Cotroceni, cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care efectuează o vizită oficială de două zile în ţara noastră.
La finalul convorbirilor oficiale, cei doi preşedinţi au susţinut o declaraţie de presă comună. Vă prezentăm, în continuare, textul declaraţiei:
Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună ziua! Am plăcerea să îl am alături pe domnul preşedinte Mihai Ghimpu, aflat într-o vizită oficială la Bucureşti. Această nouă întâlnire conferă dialogului nostru politic predictibilitate şi periodicitate. Relaţia dintre România şi Republica Moldova este o relaţie privilegiată între două state, care au în comun un întreg patrimoniu de valori. Avem şansa istorică de a-l valorifica împreună în cadrul Uniunii Europene. În luna ianuarie, la Chişinău, am discutat subiecte concrete cu impact direct în viaţa cetăţenilor. Voi examina pe scurt stadiul realizării acestora. Implementarea acordului de mic trafic de frontieră - au fost eliberate deja peste 2.000 de permise. Momentan, acestea sunt procesate numai la Consulatul de la Chişinău, dar începând cu 30 iunie a.c. se vor procesa şi la Consulatele de la Cahul şi Bălţi. De asemenea, am deschis punctul de trecere a frontierei de la Rădăuţi-Lipcani. Am înfiinţat cele cinci birouri teritoriale - Iaşi, Galaţi, Suceava, Timişoara, Cluj - ale Agenţiei Naţionale pentru Cetăţenie. Am desemnat ambasador la Chişinău, în persoana domnului Marius Lazurcă, am finalizat negocierile asupra unui număr de şase acorduri. Documentele care au fost semnate astăzi vă sunt cunoscute, nu voi insista asupra lor. Voi menţiona doar două din ele care sunt, alături de celelalte, extrem de importante. Este vorba de Declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova în perioada următoare. Declaraţia stabileşte atât cadrul privilegiat al relaţiilor bilaterale, cât şi extinderea şi aprofundarea cooperării pe următoarele dimensiuni ale procesului de integrare europeană: dimensiunea politică, dimensiunea economică şi dimensiunea culturală. Parteneriatul strategic va avea drept instrument de implementare un plan de acţiune, care va fi convenit şi semnat de către prim-miniştrii celor două guverne.
Cel de-al doilea acord din cele şase, asupra căruia m-aş opri, este Acordul de asistenţă financiară nerambursabilă, în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova. Acest acord prevede realizarea de proiecte în domeniul infrastructurii şi educaţiei, care să contribuie la bunăstarea cetăţenilor Republicii Moldova. Nu pot, însă, să nu menţionez faptul că prin documentele semnate astăzi a fost mărit numărul de burse acordate tinerilor din Republica Moldova de la 2.150 la 5.000 de locuri în învăţământul superior şi în învăţământul gimnazial românesc. În ceea ce priveşte acţiunile viitoare, va trebui ca în cel mai scurt timp să se organizeze sesiunea Comisiei interguvernamentale de cooperare economică şi integrare europeană, care va analiza proiecte economice, energetice şi de infrastructură, pe care le avem în derulare sau asupra cărora ţintim să le dezvoltăm.
V-aş putea spune că în discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele Comisiei Europene, cu domnul Barroso, am ridicat problema a trei proiecte bilaterale, care să conecteze infrastructurile Republicii Moldova la infrastructura României şi, implicit, la infrastructura europeană. Este vorba de calea ferată Ungheni-Chişinău sau Iaşi-Chişinău, este vorba de interconectarea sistemului de transport gaze pe conductă şi interconectarea pe o linie de 400 de kilowaţi a reţelelor electrice ale celor două ţări, având în vedere conectarea pe 400 de kilowaţi şi tranzitul energiei din Federaţia Rusă sau Ucraina către piaţa Uniunii Europene. În ceea ce ne priveşte, privim cu multă deschidere două din problemele ridicate de domnul preşedinte Ghimpu, în afară de multe altele, dar mă refer la cele cu impact direct asupra cetăţenilor. Una se referă la reducerea sumei, pe care cetăţenii Republicii Moldova sunt obligaţi să o prezinte la obţinerea vizei de acces în România, sumă care acum se află la nivelul de 500 de euro. Va trebui să analizăm posibilitatea unei reduceri a acestei sume, în condiţiile în care suntem obligaţi să reducem cuantumul sumei pentru orice cetăţean, nu numai pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru a nu fi tratament discriminatoriu. Şi, de asemenea, am luat notă de faptul că preşedintele interimar al Republicii Moldova solicită să analizăm posibilitatea acordării unor vize româneşti pe termen mai lung, având în vedere intrarea României în spaţiul Schengen, vize care ar putea să aibă valabilitate până la cinci ani, conform solicitării pări moldovene. Vom analiza şi dacă din punct de vedere al reglementărilor Uniunii, aceste lucruri sunt posibile, le vom trata cu maximă atenţie şi cu dorinţa de a răspunde pozivit solicitărilor părţii moldovene. Vă mulţumesc, domnule preşedinte Ghimpu! Vă rog!
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Stimate domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, îmi permiteţi să aduc sincere mulţumiri preşedintelui Băsescu, pentru posibilitatea de a efectua o vizită la Bucureşti. Este foarte importantă pentru noi, toţi românii, vizita domnului preşedinte Băsescu, la Chişinău, şi vizita mea la Bucureşti. Schimbarea din 29 iulie 2009 - aceasta ce a însemnat? Să restabilim bune relaţii între aceste două state. Vreau să spun că, de îndată cum am preluat funcţia, primul decret pe care l-am semnat a fost anularea vizelor impuse cetăţenilor români pentru a călători în Republica Moldova, de către ex-preşedintele Republicii Moldova, comunistul Vladimir Voronin. S-a reuşit într-un timp foarte scurt, după cum a spus şi domnul preşedinte Băsescu, semnarea şi punerea în aplicare a Acordului privind Micul Trafic la Frontieră, scoaterea sârmei ghimpate de la frontieră, la iniţiativa Consiliului Raional Ungheni, care a avut loc încă din perioada guvernării comuniste - această iniţiativă - deoarece continua să fie ruşinea şi umilinţa noastră naţională, a tuturor românilor; deschiderea Podului Rădăuţi - Lipcani, ceea ce a însemnat că fraţii pot, liberi, să treacă unul spre altul fără a ocoli sute de kilometri. Deschiderea Birourilor Teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie la Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj-Napoca, este iarăşi un lucru foarte bun, care va oferi posibilitatea ca, mai uşor, cetaţenii să depună actele. Acestea au fost lucrurile pe care le-am realizat.
Acum am discutat fiindcă mai avem multe probleme şi vreau să vă spun că cel mai important document, pentru Republilca Moldova, este Declaraţia Comună pentru Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Acest document ne va oferi nouă posibilitatea să încheiem, şi cu alte state membre ale Uniunii Europene, un document care să ne sprijine în realizarea obiectivului pricipal, integrarea europeană a Republicii Moldova. S-au semnat cinci acorduri interministeriale, în domeniile educaţiei, construcţii, securitate socială, agricultură, mediu. Voi semna, în cadrul vizitei Parlamentului, un protocol de colaborare şi parteneriat între Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentul României. Este foarte important şi la timp ajutorul acordat de România, 100 de milioane euro, fiindcă moştenirea pe care ne-a lăsat-o nouă guvernarea comunistă este grea pentru noi, şi acest ajutor, care vine cu destinaţie concretă pentru infrastructură la sate şi pentru ajutorul şcolilor din satele noastre, care au rămas, săracele, izolate din cauză că cetăţenii sunt plecaţi, majoritatea, iar guvernele precedente au uitat. Cândva, un preşedinte spunea că cei care n-au bani n-au de ce trăi la Chişinău, trebuie să trăiască la ţară. Vedeţi cum se tratează, câteodată, la noi, lucrurile. Cred că este foarte important pentru noi, domnule preşedinte şi, dacă este posibil, să ne transmiteţi să preluăm acqis-ul comunitar al legislaţiei europene, pentru Republica Moldova. Aici, cred că nu este nevoie de traducere.
Preşedintele României, Traian Băsescu: Noi îl avem, deja, tradus.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu: Îl aveţi tradus. Mulţumim foarte frumos. Trebuie să revină în Republica Moldova TVR. Am discutat acest subiect şi este posibil ca, în toamnă, cu o deschidere a televiziunii digitale să revină TVR şi ar fi bine să fie lansarea şi a Radio România. Mulţumim pentru creşterea numărului de locuri pentru studenţii din Republica Moldova. O să încercăm şi noi, cumva, să vedem, din posibilităţile noastre, să oferim şi noi nişte burse pentru studenţi, tot de-ai noştri, din partea aceasta a Prutului. Este foarte important pentru noi ca oamenii de afaceri din România să investească în economia Republicii Moldova şi este convenabil, întrucât suntem în afara standardelor europene. Dar, pentru aceasta, ca să dăm un impuls relaţiilor economice dintre noi, e deschisă Camera de Comerţ, la Chişinău, România - Republica Moldova. Într-un cuvânt, avem foarte multe de făcut. Ar fi foarte bine ca acest gazoduct, necesar pentru noi, să-l construim, Drochia-Ungheni-Iaşi, fiindcă vedeţi cum stau lucrurile la Chişinău. Intensificarea cooperării în cadrul euroregiunilor Prutul de Sus, Dunărea de Jos şi Siret-Prut-Nistru, este, la fel, o problemă foarte importantă pentru noi.
Şi, în ultimul rând, vreau să spun că problema conflictului transnistrian, retragerea armatei şi a muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, rămâne una din principalele probleme şi vreau să mă adresez: ca ţară membră a Uniunii Europene să ne ajutaţi ca să înceapă a funcţiona acest format - cinci plus doi. Din păcate, staţionează - 20 de ani dialog şi niciun pas înainte, doar cei ce câştigă documente semnate pentru autoproclamata Republică Transnistria. Intrarea României în spaţiul Schengen, cu adevărat, - acestea sunt regulile Uniunii Europene - deja, va fi mai greu pentru noi. Sigur că este foarte important. Eu, în genere, domnule Preşedinte, eu nu vreau viză, deci cetăţenii Republicii Moldova - a reieşit din ceea ce avem noi. Pentru că legea prevede, pentru unii, cinci ani, pentru alţii, un an. Acolo sunt, îmi pare, pentru oameni de afaceri, nu mai ţin minte categoria. Până se mai erodează un mecanism, să nu ne fie greu, atunci, să ne trezim că primii doi ani după ce România intră în spaţiul Schengen, noi să nu mai putem trece Prutul. Avem multe probleme. Eu vreau să mulţumesc României, tuturor românilor, pentru deschiderea, pentru ajutorul acordat. Sunt convins că, de azi înainte, nu vor mai exista probleme pe care le-au impus unii, fără a se gândi că, indiferent de faptul că suntem români, mai suntem şi creştini. Şi ar fi foarte bine să fim mai atenţi, atunci când e vorba de drepturile omului. Mulţumesc, domnule preşedinte!
Preşedintele României, Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult!
