Primarul Chişinăului vorbeşte la Radio România Actualităţi despre problemele edilitare cu care se confruntă capitala Republicii Moldova şi despre potenţialul de dezvoltare al relaţiilor româno-moldoveneşti.
Realizator: Cum a fost, domnule primar, acum un an, începând cu 7 aprilie şi continuând încă aproape... două luni şi ceva a fost foarte mare tensiunea, trei luni?
Dorin Chirtoacă: Destul de complicat, foarte complicat chiar, pentru că nu aveai cum să rezolvi probleme care ţin de drepturile fundamentale ale omului şi oriunde te adresai găseai uşa închisă. Din păcate, asta a fost situaţia acum un an şi îmi amintesc că a fost nevoie de mare efort pentru ca să se ajungă de la nivelul Consiliului Europei să vină comisarul pentru drepturile omului şi să ajungă prin comisariatele de poliţie, dar deja erau cam plecaţi tinerii de acolo, au fost eliberaţi.
Realizator: O astfel de emisie Radio România de aici, în colaborare cu postul public Radio Moldova, acum un an era aproape imposibilă.
Dorin Chirtoacă: Nu cred că aţi fi trecut de uşa Radioului. Nici nu ştiu dacă aţi fi ajuns până aici. Cu siguranţă nu ar fi fost posibil, pentru că asta a fost trista realitate în Republica Moldova în ultimii opt ani. România fiind acuzată prin... Nu România ca stat, dar şi cetăţenii români, instituţiile româneşti, orice, acuzate de toate relele din lume, imperialism, lovitură de stat, tot ceea ce doriţi numai pentru ca cineva să încerce sa mai găsească argumente în vederea identificării unui duşman extern şi respectiv pe asta să obţină poate ceva capital politic.
Realizator: Diversiunile sunt vechi în istorie, încă din antichitate au fost folosite. Îm perioada aceea grea, oraşul totuşi trebuia să funcţioneze. Erau multe hopuri. Cum le-aţi depăşit?
Dorin Chirtoacă: Oraşul a trebuit să funcţioneze tot timpul. Din anul 2007, de când am devenit primar general, mi-au fost create condiţii, să spun aşa, speciale de activitate. Vreau să vă spun că criza financiară mondială m-a afectat într-o măsură mult mai mică sau a afectat oraşul într-o măsură mult mai mică, dacă facem o comparaţie cu ceea ce ne-au creat comuniştii începând cu anul 2008. E o situaţie absolut paradoxală că tot timpul preţurile au crescut, iar bugetul tot timpul a scăzut şi, cu toate acestea, noi am areuşit să facem faţă, oraşul a funcţionat. Oraşul nu a intrat în incapacitate de plată, cum a intrat Republica Moldova anul trecut sau era pe punctul să intre, şi în prezent avem soluţii şi pentru dezvoltare, să vedem dacă vom fi susţinuţi din toate punctele de vedere, inclusiv cu FMI, pentru că şi ieri am avut o discuţie destul de... să spun aşa, o polemică.
Realizator: Adică?
Dorin Chirtoacă: Am propus mai multe modificări ale legislaţiei, în special introducerea impozitului pe venit pentru agenţii economici, pentru că astăzi practic toate impozitele sunt plătite de cetăţeni şi ...
Realizator: Asta la nivelul general?
Dorin Chirtoacă: La nivelul republicii, pentru că municipiul Chişinău are două surse principale de venit. Una: impozitul pe venit al persoanelor fizice, cam două treimi din buget, şi o treime din buget aveam impozit pe venit de la agenţii economici. Din 2008 a fost anulat acest impozit şi o treime din buget l-am pierdut.
Realizator: Un alt venit, nu, ar fi, domnule primar, cel din turism? Este un oraş frumos, sunt lucruri extraordinare. Există nişte crame extraordinare - 150 de km doar într-o singură cramă, kilometri subterani, atenţie, nişte lucruri extrem de interesante. Nu s-ar putea aduce bani şi cu turismul?
Dorin Chirtoacă: Să ştiţi că aici mai degrabă ar funcţiona un circuit turistic integrat România-Republica Moldova, pentru că traseele turistice sunt totuşi de bază în România, iar aici ar fi o completare a unor trasee, să spunem aşa, din nordul şi estul României, să spunem aşa, mănăstirile din Moldova, atunci s-ar mai putea face ...
Realizator: Cu o extensie.
Dorin Chirtoacă: ...cu o extensie la câteva mănăstiri din Republica Moldova, deci de partea astalaltă a Prutului, şi respectiv şi pe la cramă după aceea sau invers, la început pe la cramă şi după aia pe la mănăstire.
Realizator: Acum să nu înţeleagă lumea că acolo te duci şi, gata, te îmbeţi. Nu este vorba despre asta. Este o lume, este un oraş interior, este o lume întreagă...
Dorin Chirtoacă: E adevărat, dar vedeţi dvs., după ce s-a făcut publicitate Republicii Moldova că sunt daţi afară ziarişti, că sunt expulzaţi ambasadori, că aici se omoară tinerii pe stradă, cine mai vine sa caute Republica Moldova ca destinaţie turistică, pentru că noi, până în ziua de astăzi avem crime comise de regimul comunist, ăsta proaspăt al lui Voronin, anul trecut, acum un an, ascunse de stat, miniţită lumea şi băgată teroarea în societate prin arestarea a sute de tineri nevinovaţi absolut?
Realizator: Cu siguranţă, nu din cauza unei frici, ci probabil din cauza unor probleme materiale. Sincer, seara nu vedem foarte multă lume pe stradă şi mai ales tineri. E totuşi complicat să iasă în oraş, nu e foarte ieftin.
Dorin Chirtoacă: În Chişinău lucrurile sunt mult mai bune faţă de restul teritoriului. Aici chiar am putea spune că uneori localurile sunt pline. În teritoriu este mai greu, mai ales că acolo, în afară de copii şi bătrâni, prin sate mai că nu dai de nimeni. E o situaţie extrem de complicată. Economia totuşi nu funcţionează, este o economie de subzistenţă.
Realizator: Sunt plecaţi mulţi în străinătate?
Dorin Chirtoacă: Sunt plecaţi, conform unor date neoficiale, până la un milion de cetăţeni: variază între 500 mii şi un milion cifra reală, cu siguranţă.
Realizator: Vorbeam de turism şi cred că ar fi nedrept să trecem cu vederea cele şapte coline ale Chişinăului. Este un şarm deosebit. Avem şi noi în Iaşi şapte coline; şi ieşenii şi dvs. de aici vă gândiţi, evident, la colinele Romei. Este interesantă această analogie.
Dorin Chirtoacă: Da, sunt mai multe lucruri care coincid, se aseamănă şi asta este încă un motiv de bucurie sau un motiv de a constata că până la urmă suntem aceiaşi şi nu este cazul ca cineva să ne imprime identitate nouă.
Realizator: Alexandu Ban din Bucureşti ne întrebase puţin mai devreme dacă şi aici, în Chişinău, va începe reabilitarea blocurilor. În Bucureşti, în oraşele din România a început cu succes. E o problemă şi aici, nu?
Dorin Chirtoacă: Până să începem reabilitarea blocurilor, trebuie la început să stabilim proprietarii blocurilor, ca să spunem aşa, Trebuie să avem proprietari ai blocurilor.
Realizator: Şi care e situaţia în momentul de faţă?
Dorin Chirtoacă: Cu mare plăcere. Şi noi am pornit, de fapt căutăm şi avem un proiect împreună şi cu Comnisia Europeană şi la nivel local, de asemenea cu alţi parteneri, proiecte pilot pentru a arăta cât de atractive este acest proiect de reabilitare termică a blocurilor. Dar, deocamdată, blocurile la noi sunt în gestiunea administraţiei locale, nu aparţin locatarilor. Noi avem foarte puţine asociaţii de proprietari, doar circa o treime din blocurile locative sunt organizate în asociaţii de proprietari şi acele asociaţii încă nu functionează, aşa cum am văzut că funcţionează asociaţiile bune din România, de proprietari. Primăria este gestionarul a 1.500 de blocuri din două mii şi ceva câte sunt în Chişinău, ceea ce nu este în regulă, pentru că în mod normal este proprietate privată şi proprietarii de apratamente ar trebui să se organizeze, să-şi aleagă un preşedinte, acela să aibă grijă de bloc, de acopriş, de pereţi, de interior, de tot absolut.
Realizator: Nu sunt bani foarte mulţi, dar jos pălăria, trecând prin parcurile din centru am văzut curăţenie. Sigur, nu erau toate absolut puse la punct, dar curăţenia şi ordinea îţi dădeau aşa, o stare de bine.
Dorin Chirtoacă: Chişinăul este vestit pentru faptul că a fost şi este un oraş curat şi pentru faptul că este un oraş cu foarte multă verdeaţă. De obicei, timp de două luni se făcea curăţenie după iarnă. Iarna tot timpul...
Realizator: Sigur.
Dorin Chirtoacă: Pleacă şi rămân foarte multe gunoaie. Acum am reuşit într-o lună, pentru că erau şi sărbătorile de Paşti. Am mobilizat şi serviciile municipale. De asemenea, s-au implicat voluntari. De la armata naţională au ieşit, de asemenea, tineri...
Realizator: Cum rezolvaţi problema prafului, domnule primar, pentru că în Bucureşti sutnem aproape sufocaţi de praf. Aici nu e foarte mult.
Dorin Chirtoacă: E ceva mai puţin poate decât în Bucureşti, dar oricum avem foarte mult din cauza problemelor de amenajare. În mod normal, avem nevoie de mult mai muţi bani pentru a face amenajări, pentru a reabilita insfrastructura şi în acest fel să evităm apariţia prafului. Dar aşa se face că în condiţii mai dificile totuşi avem o situaţiepoate mai bună faţă de alte oraşe.
Realizator: Viorel Danciu din Timişoara vă întreba dacă aici, în Chişinău, apa normală, de la robinet, este potabilă sau nu. Întrebare interesantă.
Dorin Chirtoacă: Da. Oamenii consumă şi apa de la robinet. Ea este tratată, dar instalaţiile sunt încă din perioada sovietică. Vreau să vă spun că Apă-Canal Chişinău era într-o situaţie dezastruoasă în momentul în care am preluat primăria. Nu era in stare nici măcar să-şi plătească facturile pentru cheltuielile curent, lunare, pe care le avea. Nu mai vorbesc despre reabilitări, investiţii, reparaţii etc. Una dintre problemele cele mai complicate ale Chişinăului este Staţia de epurare a apelor uzate asupra căreia lucrăm acum şi suntem, aş spune, chiar în etapă finală pentru că nămolul de la Staţia de epurare era expus la soare pe 30 şiceva de hectare. Acum am venit cu o altă tehnologie, o tehnologie olandeză cu tuburi în care este pompat nămolul, nu mai este expus la soare, dar trebuie să evacuăm tot ce s-a acumulat timp de 40 de ani de pe 30 de hectare. Iar în ceeea ce priveşte tratarea apei, ea se tratează cu cărbune activ, cu substanţele cunoscute, dar într-o instalaţie care are şi 30-40 de ani vechime. Nu mai e ceea ce trebuie să fie.
Realizator: Bani mulţi sunt necesari, evident, în orice mare oraş. Multă vreme...
Dorin Chirtoacă: Pornim de la necesarul minim, conform preţului corect, şi asta am început să facem în ultima perioadă. În ultimii ani am promovat un preţ corect, chiar dacă asta a însemnat creşterea preţului de la apă, dar am ajuns în schimb să oferim perspectivă Regiei Apă-Canal, iar preţul apei este, să spun aşa, 60 de eurocenţi pe metru cub.
Realizator: Dar nu-mi dau seama, sincer, dar bănuiesc că e mai ieftin ca în România. Interesant, da.
Dorin Chirtoacă: Da, din câte ştiu, este mai ieftin decât în România.
Realizator: În perioada interbelică, citeam, mulţi spuneau despre Chişinău că este al doilea oraş al ţării. După Bucureşti, evindent, urma ca importanţă Chişinăul. Credeţi că se mai păstrează aceeaşi proporţie ca mărime faţă de oraşele din România? Are aproape un milion acum.
Dorin Chirtoacă: Cu siguranţă, da, pentru că ne uităm cum s-a dezvoltat fiecare oraş. De fapt, expresia "două state româneşti" sau "două state, un popor" există şi în ziua de astăzi şi cu adevărat aşa se spune şi despre Chişinău. Dacă este să ne uităm în regiune, practic dezvoltarea, aşa cum a început ea acum 100, 200 de ani, s-a menţinut şi puţine oraşe au reuşit să depăşească alte oraşe între timp.
Realizator: Cum puneţi stavilă celor ce, bănuiesc, şi aici că vor să vină să construiască zgârie nori în centrul oraşului, să construiască supermarketuri în centru şi nu la marginea oraşului, cum ar fi normal, cum le faceţi aţă acestor presiuni?
Dorin Chirtoacă: Avem un plan urbanistic general, adoptat în 2007. Trebuie să spun că şi până atunci au avut loc anumite, să spunem aşa, lucruri nelalocul lor, chiar şi în Chişinău. Clădiri care trebuiau să fie parcări supraetajate au devenit clădiri de birouri, parcări nu prea au fost. Acum încercăm să găsim o soluţie pentru parcări. Este un studiu de fezabilitate asupra căruia se lucrează: să avem parcări pe stradă, parcări supraetajate, subterane, supermarketurile să nu le admitem cu adevărat în centru sau, dacă este teren suficient, atunci să fie şi pentru clădire şi pentru parcare.
Cu alte cuvinte, să nu aglomerăm oraşul, în condiţiile în care el trebuie să se dezvolte cu totul după alte criterii. Este planul urbanistic general, după cum spuneam, şi acesta prevede atât tipul de clădire care poate fi construit, fie că este vorba de clădire de birouri sau clădire de locuinţe, şi respectiv regimul de înălţime este de asemenea prevăzut. Zgârie-nori nu cred că vom avea vreodată în Chişinău sau depinde acum de tehnologiile de cosntrucţii, pentru că suntem într-o zonă seismică şi nu am...
Realizator: Şi Bucureştiul este într-o zonă seismică şi aţi văzut ce aiureli s-au tot construit şi se construiesc în centru, nu prea e bine.
Dorin Chirtoacă: După cum spuneam, avem acest plan urbanistic unde se încearcă a se ţine totuşi sub control...
Realizator: Dacă staţi cu piciorul pe pedală, e mare lucru.
Dorin Chirtoacă: Faţă de ce a fost anii trecuţi, e mai bine, pentru că nu am mai admis ca ideea de bussines pur şi simplu să prevaleze asupra unor norme generale.
Realizator: Stimate domnule Dorin Chirtoacă, cu câte oraşe este înfrăţit Chişinăul? Să începem cu România!
Dorin Chirtoacă: Chişinăul este înfrăţit cu 12 oraşe şi sunt încă peste 10 protocoale de colaborare. În România, suntem înfrăţiţi cu Iaşi, Bucureşti, avem un protocol de colaborare cu Piteşti. De asemenea, e pe drum, să spun aşa, un acord de înfrăţire cu Suceava.
Realizator: Cam ce înseamnă aceste acorduri de înfrăţire, pentru că, sigur, lumea, când trece cu maşina, vede aşa, o plăcuţă la intrarea şi la ieşirea din oraş: oraş înfrăţit cu nu ştiu cine. Şi mai mult de atât nu înţelege. Ce le spunem oamenilor, ce e aia?
Dorin Chirtoacă: Avem o serie de proiecte în comun, avem colaborări, schimb de experienţă, este o legătură mult mai strânsă în primul rând. Ne consultăm pe problemele curente, care ţin de utilităţi, drumuri, apă, deszăpezire, iluminat, toată bucătăria.
Realizator: Daţi-ne un exemplu din România, ceva ce aţi văzut bun şi invers, ceva ce aţi văzut rău.
Dorin Chirtoacă: Pe problema staţiei de epurare, am colaborat şi colaborăm foarte mult, şi în general pe problema apă-canal, cu Apă-Canal 2000 Piteşti, care au rezultate foarte bune.
Realizator: E o formulă de succes acolo.
Dorin Chirtoacă: Da, e o formulă de succes, au chiar profit, e o întreprindere care merge foarte bine şi care a reuşit... Şi ne uităm cum au făcut dânşii, pentru că sunt lucruri similare. Iniţial, au fost făcute toate pe acelaşi calapod, toate întreprinderile de apă în estul Europei. Cu Bucureştiul, de exemplu, pe termoficare, pentru că e sistem centralizat... Bun, şi la Iaşi e sistem centralizat de încălzire, dar...
Realizator: Păi, staţi un pic, că m-aţi ameţit! În Bucureşti, toată lumea se plânge că pe traseu se pierd calorii... Şi dumneavoastră luaţi model de la noi?
Dorin Chirtoacă: Nu, nu, staţi puţin, nu luăm model! Am discutat pe structura cheltuielilor. Ştim că au pierderi mai mari, noi avem pierderi mai mici la Chişinău, dar să ştim: cât din costul gigacaloriei este costul gazului...
Realizator: Aha, din problemele sociale învăţaţi. Înţeleg!
Dorin Chirtoacă: Deci mai multe aspecte, să spunem aşa, de ordin organizatoric.
Realizator: Organizatoric, da.
Dorin Chirtoacă: Şi cu Bucureştiul, de asemenea, pe problemele de apă, în legătură cu o posibilă concesiune a Apă-Canal la Chişinău. Pe viitor, peste ani de zile, să vedem dacă va fi cazul, ce a fost bun şi ce a fost rău în concesiunea făcută pentru Apa Nova Bucureşti.
Realizator: Cineva ne spunea aici că ar fi bine ca cei din Moldova să nu repete greşelile noastre. Ce aţi vedea să nu repetaţi?
Dorin Chirtoacă: Tocmai ăsta este şi scopul unei colaborări mai strânse cu oraşele înfrăţite, să putem evita greşelile care au fost comise din neştiinţă sau din alte motive la un moment dat. Contractele trebuie negociate într-un alt mod, caietele de sarcini, deci tot ceea ce ţine de ideea de a perfecţiona.
Realizator: Cum reuşiţi să-i aduceţi la sentimente mai bune pe oameni, să nu arunce hârtii pe jos, să nu rupă băncile, să nu distrugă florile?
Dorin Chirtoacă: Totul începe de la educaţie. Dacă de mic copil cineva este educat, îi este transmisă această idee, această cultură a curăţeniei, atunci cu siguranţă avem mai puţine probleme cu persoana aceasta când creşte mare.
Realizator: Bun, dar şi legile le aveţi mai dure? Dacă-i prindeţi...
Dorin Chirtoacă: Nu, să ştiţi că legile nu sunt foarte dure, este o amendă... Am pornit şi un proces, să spunem aşa, de prevenire a apariţiei gunoiului în parcuri ş.a.m.d., prin formarea unor grupuri mixte de voluntari şi poliţie, care să meargă şi să-i prevină pe cei care se află la odihnă în spaţiile verzi şi, să spunem aşa, în jurul Chişinăului, că ar fi bine să strângă după ei, să nu lase gunoiul aruncat pur şi simplu. Mai suntem înfrăţiţi cu oraşe precum Odessa. De asemenea, cu Manheim din Germania, cu Grenoble din Franţa. Avem o serie de înfrăţiri care cu adevărat ne ajută să fim mai pregătiţi în ale gospodăritului, să spun aşa, al oraşului.
Realizator: Cum vă descurcaţi cu cei care, nu ştiu, sunt mai agresivi? Pentru că, iarăşi, există zvonuri prin Bucureşti, prin România precum că este o zonă destul de instabilă, periculoasă ş.a.m.d. Ce le spunem oamenilor care ne aud?
Dorin Chirtoacă: Este o imagine creată tocmai ca urmare a ceea ce s-a întâmplat în anii precedenţi, diversiunile despre care am vorbit mai devreme. Acum, ea nu este sută la sută tocmai aşa, pentru că asta era ceva ce se încerca a fi transmis, realitatea fiind alta. Avem oameni liniştiţi, primitori, muncitori, care din păcate nu au fost bine conduşi în toţi aceşti 20 de ani, nu au fost create perspective. Republica Moldova la radio şi la televizor se spunea că merge bine, merge foarte bine, merge extraordinar, în realitate Republica Moldova acumula datorii, puterea de cumpărare scădea şi era de fapt o iluzie.
Realizator: Am ajuns la acest punct, radio şi televiziune publice. Spuneam mai devreme că o astfel de dsicuţie alături de Radio România ar fi fost imposibilă anul trecut şi totodată aţi mai spus un lucru care pe noi ne-a onorat, că în perioada cea mai grea în Republica Moldova aţi putut fi auziţi mult mai mult la Radio România Actualităţi în comparaţie cu şansa pe care o aveaţi la posturile publice de aici, din Chişinău.
Dorin Chirtoacă: Păi, să vă spun absolut deschis şi sincer, anul trecut, când în fiecare săptămână discutam cu dumneavoastră dimineaţa, tot timpul îmi stătea în minte un gând: ce va fi săptămâna viitoare? Mai vorbim săptămâna viitoare sau nu mai vorbim săptămâna viitoare? Pentru că uneori nici telefoanele nu mergeau bine...
Realizator: Dar i-am rugat eu pe tovarăşi, ştiţi, şi au mai dat drumul din când în când, aşa...
Dorin Chirtoacă: Nici telefoanele nu mergeau. După aceea, nu ştiam în general cum se va putea să nu apară vreo chestiune din nou, iarăşi, la nivelul oficial, că de ce vorbeşte X la Radio România, că asta ar însemna atac asupra Moldovei sau altceva de tipul acesta?! Îmi amintesc că de multe ori mergeam din sat în sat pentru a explica lucrurile şi odată ţin minte că eram în Nisporeni, în raionul Nisporeni, era tocmai sâmbătă dimineaţă, am oprit maşina între două sate, am spus tot ce aveam pe suflet la Radio România, după care am continuat drumul mai departe.
Sunt nişte lucruri care acum, uitându-mă, nu-mi vine să cred că s-a întâmplat, nu-mi vine să cred că asta era posibil să fie în această parte a lumii în secolul XXI, dar iată că face parte, din păcate, din viaţa noastră. Eu aş vrea să mulţumesc din suflet lui Gabriel în primul rând dar tuturor, întregii echipe, Radio România în ansamblu, pentru curajul pe care l-aţi avut în acea perioadă extrem de dificilă şi v-aţi făcut meseria cinstit şi corect, nu aţi făcut cum au făcut alţii, au pus ca struţul capul în nisip. Asta contează foarte mult, pentru că până la urmă, pornind de la curaj, pornind de la o abordare fermă a lucrurilor, pot fi făcute schimbări în societate.
Realizator: Informaţia este vitală şi, din ce vedem şi noi aici, este încă nevoie de foarte multă informaţie. Trebuie recuperată istoria, trebuie recuperate foarte multe lucruri. Fără posturile publice, nu e posibil aşa ceva!
Dorin Chirtoacă: E adevărat, dar tocmai, să spunem aşa, noi a trebuit să luptăm cu posturile publice de radio şi de televiziune în perioada respectivă, acum un an de zile. Noroc că am avut, iarăşi, oameni curajoşi la alte câteva posturi de radio şi televiziune, cum este postul de radio Vocea Basarabiei, cum sunt câteva posturi FM, comerciale din Chişinău, care atent, cu greu, dar au reuşit să promoveze... Şi nu făceau altceva decât meseria lor! Radio Europa Liberă, de exemplu, aici, la Chişinău, RFI...
Realizator: Şi este foarte tonic că acum, iată, suntem în studiorile Radio Moldova, îl salutăm şi pe domnul Dorogan. sunt nişte gazde deosebite. Simţim că se schimbă clar lucrurile.
Dorin Chirtoacă: Acum parcă am fi într-o altă lume. Ştiţi cum este. După un an de zile, din punct de vedere al media, este o situaţie deja paradoxală, când din interior se doreşte ca lucrurile să se schimbe în bine, există toată voinţa acelora care au fost desemnaţi acum să gestioneze Radio Moldova, postul de televiziune Moldova 1, dar sistemul mai are, să spunem aşa, o interţie, nu doreşte să se adapteze, dar cu siguranţă vom depăşi şi situaţia aceasta. Cred că vom avea posturi de radio şi de televiziune cu adevărat publice, unde să vorbim despre obiectivitate, deschidere, abordare corectă a lucrurilor.
Realizator: Radio România este un post public şi, evident, rolul formator este extrem de important. Ceea ce transmitem ascultătorilor noştri din ţară cred că este mai mult decât valabil şi pentru, iată, fraţii noştri de aici, din Basarabia. Este vorba de foarte, foarte multă cultură pe care trebuie să o recuperăm, educaţie şi, exact cum aţi spus, spiritul familiei ş.a.m.d., spiritul creştin, toate aceste lucruri timp de 50 de ani oarecum ţinute sub preş. Iată că se întâmplă aceste lucruri bune.
Dorin Chirtoacă: Păi, uitaţi-vă că trecură 57 de ani de la ocupaţie, a început ceva ce este firesc să fie, crearea unui spaţiu informaţional unic, astfel încât locuitorii Republicii Moldova, cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii României să poată să ştie mai bine şi mai uşor ce se întâmplă cu ei, ce se întâmplă în jurul lor.
Realizator: Continuă să sosească mesaje. Mă iertaţi, dar nu putem să nu le răspundem şi oamenilor. Sandu, un basarabean din Constanţa: "Emisiunea este bine-venită, chiar necesraă, dar nu mai spuneţi URSS, spuneţi Rusia şi coloniile. Eu aşa înţeleg această parte a istoriei". Românii ascultă, oriunde s-ar afla, Radio România Actualităţi este recepţionat şi de cei din Occident, aşa că mesajul dumneavoastră are o forţă foarte mare acum.
Dorin Chirtoacă: Să ştiţi că văd o perspectivă extraordinară a acestei colaborări şi extinderi, să spunem aşa, a acţiunii Radio România şi dincoace de Prut. Spuneam, acest spaţiu informaţional unic, reluarea emisiei de către TVR aici, lansarea emisiei Radio România, lucru care a fost anunţat şi în cadrul vizitei oficiale pe care a întreprins-o preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, la Bucureşti, cred că toate acestea vor ajuta ca Republica Moldova mai repede să devină un stat european, pentru că de la comunicare, de la cunoaştere începe schimbarea de mentalitate şi pregătirea societăţii cu adevărat pentru integrare europeană, cu toate celelalte de care avem nevoie: dezvoltarea economică, adaptarea legislaţiei...
Numai aşa vom putea ieşi din tot ceea ce ne-a fost nouă creat în mod artificial. Cu siguranţă, poate cetăţenii Republicii Moldova, ascultătorii Radio Moldova, pot fi, să spunem aşa, uşor nedumeriţi sau uluiţi de emisia care are loc acum, pentru că ei zeci de ani de zile au fost deprinşi cu o cu totul altfel de emisie a postului Radio Moldova şi probabil, dacă vor avea loc mai des asemenea lucruri, mai uşor ar înţelege toate aspectele.
Realizator: Mesaj din Târgu Mureş. Alexandru Ciubâcă: "Felicitări, domnule primar Chirtoacă. Pe la noi, sunteţi asemănaţi cu Klaus Johannis. În rest, nu sunt apreciate alte persoane". Aşa ne spune Alexandru Ciubâcă, din Târgu Mureş.
Dorin Chirtoacă: V-aş povesti multe despre Chişinău şi câte probleme sunt şi câte am rezolvat şi cum mai pot fi rezolvate, dar poate cu altă ocazie, pentru că, cu adevărat, mie mi-a făcut plăcere să rezolv anumite lucruri.
Realizator: Este doar o deschidere.
Dorin Chirtoacă: Este un început, dar sunt probleme mult mai multe de rezolvat.
Realizator: Radio România se simte la el acasă aici, la Chişinău, în Moldova. Sperăm să continuăm colaborarea şi, evident, să ne ţineţi la curent cu tot ce se întâmplă. Iată, românii, de oriunde or fi, sunt interesaţi de basarabeni. S-a lansat şi această idee, că basarabenii nu prea ar mai ţine la ideea de români şi în România se spunea: domnule, sunt rusificaţi... Sunt bine plasate aceste zvonuri.
Dorin Chirtoacă: Vă spun cu siguranţă, circa 15%-20% din populaţia Republicii Moldova foarte bine îşi dă seama că, din punct de vedere etnic, vorbim despre noţiunea de român. Din punct de vedere geografic, aici vorbim despre noţiunea de moldovean, cum vorbim despre noţiunea de ardelean, muntean, dobrogean ş.a.m.d. Asta o cunosc, după cum vă spuneam, şi împărtăşesc circa 15%-20% din populaţia Republicii Moldova. Ceilalţi, fiind supuşi acestei intoxicări permanente din perioada sovietică, consideră că moldovean înseamnă a fi partea unei naţiuni separate de naţiunea română. Este necesar acum să fie fie explicate toate aceste lucruri cât mai simplu, cât mai des, cât mai clar pentru toată lumea, astfel încât să nu existe acest conflict inoculat cetăţenilor Republicii Moldova de către oficialii sovietici încă şi după aceea de comunişti. (Radio România Actualităţi)
