Condamnările repetate ale R.Moldova la CEDO, precum şi prejudiciile materiale şi morale care vor fi plătite reclamanţilor în valoare de peste 18 mln de euro, demonstrează faptul că în Republica Moldova au fost cazuri în care legea a fost aplicată greşit sau urmărindu-se anumite interese. Drumul Republicii Moldova spre UE trece prin Strasbourg, iar unul din criteriile de aderare este şi numărul de condamnări la CEDO pentru că în acest caz e vorba de supremaţia legii. Această declaraţie aparţine Preşedintelui Parlamentului Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, făcută la întrevederea de astăzi cu Christos Pourgourides, Preşedintele Comisiei pentru chestiuni juridice şi drepturile omului a APCE.
Christos Pourgourides se află într-o vizită de documentare în R.Moldova, scopul final fiind întocmirea unui raport de monitorizare privind executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în mai multe state, inclusiv R.Moldova.
Christos Pourgourides a comunicat că circa 85-90% din toate cazurile examinate de CEDO vin din partea a 8-10 state, majoritatea din spaţiul ex-sovietic. Oficialul european a menţionat că în pofida unor schimbări îmbucurătoare înregistrate în Republica Moldova, totuşi rămân a fi nesoluţionate o serie de probleme la capitolul respectării drepturilor şi libertăţilor omului.
Speakerul Mihai Ghimpu a declarat că în perioada imediat următoare va fi instituit un mecanism de control privind executarea hotărârilor şi deciziilor judecătoreşti pronunţate de CEDO. Mihai Ghimpu va solicita Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi să examineze de două ori pe an situaţia la acest capitol, iar la şedinţa în plen a Parlamentului, o dată pe an, să fie audiat raportul acesteia.
Actualmente, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului se află în proces de examinare peste 400 de cereri în privinţa R.Moldova, până în prezent CEDO adoptând în total 183 de hotărâri, dintre care în 165 de hotărâri se constată cel puţin o încălcare a prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, anunţă Serviciul de presă al Legislativului.
