Interviu realizat in exclusivitate pentru inforusia.ro cu Domnul Constantin Tampiza, la incheierea mandatului de Director General al SC Lukoil Romania, Presedintele Intreprinderii Interegionale Marea Neagra (responsabil de activitatea Lukoil in Romania si Cipru). Mentionam ca Domnul Constantin Tampiza va activa in continuare in Grupul Lukoil Romania in postura de Director Executiv si se va ocupa de strategia de dezvoltare a Lukoil in Romania.
Dle Tampiza, traversam o perioada de criza acuta, insa se spune ca gospodarii buni stiu sa-si gestioneze afacerile indiferent de climatul economic al tarii. Care este reteta pe care o aplicati Dvs in gestionarea grupului Lukoil din Romania pe timp de criza?
C.T. : Astazi ne confruntam cu o criza la nivel global, la nivel macroeconomic. Pseudo stimularea consumului, ingineriile financiare din ultima perioada au afectat echilibrul dintre venituri, cheltuieli si potentialul economic. Tot mai des sunt atacate principiile liberalismului economic de organizare a pietei libere bazate pe cerere si oferta. Nu e straina de aceste procese nici piata petroliera. Foarte multi participanti ai pietei in perioada de criza au ales petrolul ca un domeniu de investitii al acumularilor cu cele mai mici riscuri de pierderi financiare. Dezechilibrul dintre cerere si oferta ce a favorizat tranzactiile speculative (sunt cunoscute cazuri cand cererea la targuri depasea de mai multe ori oferta) a impus consumatorului o crestere dramatica a preturilor ce n-au o justificare economica, bazata pe cost.
In al doilea rand, in multe tari s-au politizat multe categorii economice. Pentru a asigura o performanta politica, administratiile centrale declarau si in multe cazuri ca realizau proiecte sociale ce nu erau acoperite de resursele necesare. Axioma potrivit careia toate tarile traiesc in datorii este sustenabila, dar aceste datorii sa nu depaseasca un prag critic. Referindu-ne la Romania, va propun niste date statistice selectate din presa locala: din 2000-2004 cheltuielile bugetare au crescut de la 13 la 16 miliarde euro, atingand in anul 2008 cifra de 51 miliarde euro. Ce acoperire au aceste cheltuieli din punct de vedere al cresterii economice? S-au realizat unele privatizari (BCR,Petrom), economia romaneasca a avut o crestere promitatoare, insa toate aceste realizari nu ne-au garantat sursa permanenta de sustinere a acestor cheltuieli. Ultimii cinci ani am produs cheltuieli. Ca rezultat presiunea cheltuielilor bugetare asupra sectorului economic real a crescut ingrozitor. Avem nevoie de surse, insa acestea nu-s. Guvernul actual a fost pus in situatia solutionarii problemei prin majorarea impozitelor sau micsorarea cheltuielilor bugetare. Fiind constient de consecintele presiunii majorarii impozitelor asupra sectorului real s-a ales calea diminuarii cheltuielilor. Sustinand masurile Guvernului, nu pot raspunde la o intrebare. De ce s-a purces la declararea micsorarii cheltuielilor prin diminuarea salariilor bugetarilor si pensiilor? Eu personal alegeam alta cale: invitam ministrii responsabili de aparatul administrativ umflat cu salarii ce nu le are sectorul productiv si le propuneam suma concreta de diminuare a cheltuielilor. Ministrul, in acest caz, devenea responsabil de solutii: cate agentii si structuri administrative, secretari de stat sau personali trebuie de lichidat sau de concediat; era obligat sa vina si cu solutii concrete privind nivelurile salariale . Sincer vorbind: ma mira curajul presedintelui Traian Basescu de a conduce procesul de realizare a acestor masuri nepopulare cu riscurile de a pierde credibilitatea si popularitatea. Dar inteleg si alta realitate: fara el nu era asigurata sustinerea masurilor de majoritatea parlamentara.
Daca vorbim de Lukoil, masurile sunt aceleasi: neavand crestere economica, ba mai mult ca atat, am inregistrat o diminuare de 5%, am micsorat cheltuielile pentru a ne mentine la nivelul respectiv. Pentru a majora vanzarile, am purces la luarea in chirie a unor statii de petrol. Anul trecut cea mai mare realizare a noastra a fost ca nu am diminuat salariile nimanui, insa am micsorat cheltuielile neeficiente (de logistica, publicitate, deplasari). In acest an, cu parere de rau, suntem nevoiti sa facem si reduceri de personal, circa 70 persoane, din 7 sucursale regionale Lukoil din tara vor ramane doar 4, vom face reduceri si in aparatul central. Aceste masuri drastice ne vor permite sa mentinem la cel mai mic nivel pierderile financiare in aceasta perioada. In conditiile in care o unitate economica inregistreaza pierderi ea falimenteaza, noi nu vom ajunge la acest lucru. Cred ca aceste masuri ne vor ajuta sa ne mentinem , fiind o unitate economica romaneasca in primele 10 din punct de vedere al atractivitatii in aceste conditii de criza.
Ce ar trebui sa faca statul roman in conditiile crizei de acum, pentru stimularea mediului privat?
C.T.: In calitate de conducator al unei intreprinderi destul de mari din Romania, nu simt o presiune asa de mare a aparatului administrativ asupra unei companii. Desigur raman vulnerabile problemele legate de o eventuala majorare de taxe, cota unica, TVA. Aceste masuri, care nu au fost luate, au fost benefice pentru sectorul care produce sau care acorda servicii. In conditiile in care vor fi marite impozitele, noi vom purcede la majorarea pretului care se va rasfrange tot asupra consumatorului. Orice miscare in aceasta directie va afecta consumatorul. Desigur ca ne afecteaza instabilitatea macroeconomica, deficitul bugetar, cursul valutar, evaziunea fiscala pe piata carburantilor. Aprecierea dolarului fata de euro deschide portile economiei Statelor Unite, acolo unde moneda nationala este puternica si sustinuta se directioneaza si investitiile. In aceste conditii Europa va simti acest deficit.
In Romania, in conditiile in care se va devaloriza valuta nationala, nici un investitor strain nu va sustine pierderile pe diferenta de curs, el mai degraba va pleca din tara. Dar asta inseamna locuri de munca, defalcari suplimentare la buget. Trebuie sa fie o armonie in interesele sectorului care consuma sursele bugetare si cel care asigura aceste surse. Daca vom exagera cu impozite nesustenabile in sectorul economic, foarte multe intreprinderi se vor duce in economia tenebra, vor aparea diferite scheme de manipulari contabile. Acest lucru l-am mai avut si e un pericol mare. Eu sustin masurile pe care le-a luat guvernul privind micsorarea cheltuielilor- aceasta e o cale fara de care nu puteam sa suportam si sa depasim criza. Daca nu faceam acest lucru si nu primeam credit de la FMI, peste un timp nu mai eram in stare sa platim pensii si salarii. Consider ca trebuie facuta ordine si in schema de salarizare a sectorului public.
In compania noastra, vom reduce din personal, insa nu vom reduce salariile.
Care este tabloul grupului Lukoil Romania in acest moment, cu cat s-au redus consumul de produse petroliere si in ce masura reusiti sa mentineti clientii fideli ai Companiei?
C.T.: Tabloul Lukoil Romania e acelasi care este si la alte companii petroliere din tara. Micsorarea puterii de cumparare si respectiv, micsorarea vanzarilor in jur de 5 la suta. Solvabilitatea e tot o caracteristica a realizarii principiului business-ului in Romania. Suntem mai duri fata de analiza pasaportului fiecarui consumator, am fost nevoiti sa renuntam la o parte din consumatori care nu-si onorau obligatiunile financiare fata de noi pentru platile la termen. Am renuntat cam la vreo 300 de companii. In Romania, pe piata petroliera, circa 40 la suta din produse sunt livrate cu plata la termen. In acest sens, pentru cei carora le oferim o scadenta mai mare, folosim un procent suplimentar pentru creditare si un procent de risc. Desigur ca clientii fideli in aceste conditii au niste favoruri, in special clientii mari.
Cotatia barilului la petrol a cunoscut o evolutie de sus in jos si viceversa. Care va fi in opinia Dvs. pretul real si suportabil de catre piata, al barilului de petrol, pana la finele acestui an ?
C.T.: Intr-adevar, cand a fost pretul de 140 dolari per baril de petrol nici pe departe n-a fost un pret real, asa au fost create conditiile pe piata. Cei care aveau multi bani ii investeau in sectoarele care sunt mai acceptabile. Petrolul este ca si aurul, un produs care se va consuma. Pe piata futures cand ne ducem si avem resurse X, iar cererile sunt de XX, pretul se majoreaza. Anul trecut exact acest lucru s-a intamplat: cererile erau cu mult mai mari decat ofertele. Masurile astea speculative au afectat niste principii economice. Nu e sustenabil din punct de vedere economic sa ai pretul de 140 de dolari per baril. Dupa parerea mea, pretul confortabil al companiilor petroliere pentru cheltuielile de extragere si prelucrare, cheltuieli investitionale si valorificare a noi tehnologii este de 70-80 dolari per baril. Multi conducatori ai companiilor petroliere au declarat ca se tem de un pret excesiv pentru ca se diminuiaza consumul si ne afecteaza. La prima vedere pare ca avem un castig, insa consumul se micsoreaza si aici avem pierderi. Astazi e criza si in domeniul plasarii titeiului. Am observat ca in conditiile liberalismului economic noi ne intoarcem la unele principii social-democrate. Administratia publica din unele state occidentale se pronunta tot mai des in privinta introducerii unor mecanisme administrative de a regla aceste situatii pe piata si acest lucru se va intampla.
Presa de la Chisinau v-a botezat pe vremuri "parintele economiei nationale". Totodata sunteti un fin observator al proceselor economice din Romania. Va rog sa ne faceti niste pronosticuri pe termen scurt asupra evolutiei principalelor domenii de activitate din economia romaneasca.
C.T.: Eu sunt multumit de aprecierea pe care o am in tara in care m-am nascut si am lucrat mult timp. Apreciez ultimele masuri luate de guvernul de la Chisinau. Am observat o statistica din ultimele 4-5 luni si m-am bucurat: cresterea economica in industrie, cresterea veniturilor la buget. Din punct de vedere structural, economia moldoveneasca nu-i atat de mult afectata si nu o putem compara cu economia romaneasca; din punct de vedere a resurselor, Romania este a doua tara, dupa Rusia, care are tot tabelul lui Mendeleev si in conditiile crizei au inregistrat un declin.
As vrea sa incep de la situatia macroeconomica din Romania. Ce vrea un conducator, un businessman? Vrea o stabilitate! Aceasta inseamna ca mediul de afaceri sa fie inzestrat cu niste reguli echitabile; stabilitatea valutei nationale. Avand un echilibru intre cheltuieli si venituri, vom avea si o incredere. Situatia dintre venituri si cheltuieli din Romania ingrijoreaza mediul de afaceri, influenteaza asupra ratingului pe tara. De aceea stabilitatea macroeconomica este o conditie primordiala pentru a mentine un climat atractiv pentru dezvoltarea economiei romanesti. Toate procesele care au loc in tara trebuie sa se bucure de o intelegere civica pentru ca nu avem astazi alta cale. Va fi greu in acest an, la anul, dar primii pasi de relansare economica ne vor crea conditii sa majoram si pensiile, si salariile. Vedeti cazul Poloniei, cand au fost implementate masuri dure de micsorare a cheltuielilor, a fost o conciliere civica a tuturor fortelor politice. Insa noi in Romania politizam procesele economice. Micsorarea cheltuielilor este o masura dura care duce la pierderea credibilitatii din punct de vedere electoral a puterii actuale. Vor realiza aceste masuri si vor fi plasati in istorie, vor fi sacrificati si va veni alt guvern, care va continua sa realizeze masuri pana se va ajunge la o stabilitate. Cand va fi o stabilitate macroeconomica, si guvernul va fi stabil, si va fi o alta credibilitate a investorilor fata de economia romaneasca. Europenii se vor concentra pe piata romaneasca, care va fi valorificata pe parcurs. Va fi o credibilitate fata de sectorul real, investitorii se vor intoarce in tara, vor aparea noi locuri de munca. Noile resurse care vor veni din Occident vor fi directionate spre sectorul real, crearea a noi locuri de munca, volum nou si venituri mai mari in buget.
A doua conditie care va trebuie aplicata este sa cheltuim in functie de ce producem. Productivitatea muncii trebuie sa fie macar cu o sutime de procent mai mare decat salariul.
Cred ca se va tempera sectorul imobiliar. Eu intotdeauna am pus sub semnul intrebarii preturile si mecanismele de plasament ale surselor bancilor pe piata imobiliara. Am spus ca investitiile pe piata imobiliara vor plesni odata si odata, iar bancile care au stimulat asemenea investitii vor avea consecinte. Creditele nu se vor intoarce la timp, unele nu se vor intoarce niciodata, vom crea niste provizioane la banci, care se vor diminua din profit, aceasta la randul sau se va diminua.
Alt proces, de exemplu,ce fac bancile astazi, unde plaseaza banii? Bancile plaseaza banii in hartiile de valoare ale statului. Statul emite, bancile le cumpara si finanteaza statul, practic. Le-am spus unor bancheri ca vor avea consecinte negative in urma acestor procese. Daca se devalorizeaza valuta nationala vor avea de pierdut. Riscuri nu vor fi doar acolo unde vor investi in productie si servicii.
Va fi afectat sectorul de constructii. Sau se vor tempera preturile si toti vor aplica niste preturi aproape de cele reale.
Eu cred ca in conditiile actuale trebuie sa primeasca o sustinere din partea statului intreprinderile mici si mijlocii.
Am un pronostic foarte bun pentru sectorul agrar pentru ca succesul unui business depinde de consumator. Domeniul agrar inseamna paine, carne etc. Cine va investi in tehnologii performante in sectorul agrar va avea venituri si va supravietui crizei.
Si investitiile in energetica vor fi foarte atractive pentru ca fara energie nu se misca nimic. Se vor stabiliza lucrurile si in sectorul petrolier, pentru ca romanul mai degraba merge cu masina si renunta la un sandwich. Noi avem nevoie astazi de un sector energetic eficient si va fi moderat consumul acestuia pentru ca in consumurile de astazi ponderea consumului energetic este destul de mare. De aceea avem nevoie si aici de restructurari, retehnologizari ca sa fie redus consumul de energie la unitatile de productie.
De-a lungul timpului ati activat in politica, afaceri combinandu-le cu pasiunea pentru sport si muzica. Care din aceste domenii va sunt mai aproape de suflet?
C.T.: Toate imi sunt aproape si nu le impart. De altfel, mi-am luat acasa un sistem muzical „Karaoke" si in fiecare zi imi organizez cate un concert. Ma ocup intens de muzica. Am incercat mai multe genuri de muzica: estrada, usoara, clasica. In acelasi timp, imi place si sportul. Cred ca muzica te linisteste, iar sportul te insanatoseste. Am acasa conditii de a face si sport, mai joc si tenis din cand in cand. Aceste lucruri imi infrumuseteaza viata si ma vor insoti cat voi mai avea puteri.
Este cunoscut faptul ca Dumneavoastra sunteti o persoana care pune mult suflet in activitatea sa profesionala. Ce proiecte majore aveti in acest an cu grupul Lukoil si ce isi doreste omul Constantin Tampiza, in plan personal?
C.T.: Cea mai mare realizare a mea, in plan profesional, din ultimii 10 ani, a fost proiectul Lukoil Romania, care a devenit unul din cele mai bune proiecte din Compania Lukoil si ma mandresc cu acest lucru.
In plan personal, am initiat in Romania si R.Moldova proiecte in agricultura. In Romania, prin concursul fondurilor europene, se pot realiza proiecte agricole eficiente. Am un vis de promovare a produselor agricole in spatiul ex-sovietic. In R.Moldova, impreuna cu doi asociati, am plantat o livada de 30 hectare de meri, 12 hectare de ciresi, 10 hectare de piersici. Anul acesta vom mari suprafata de plantare a pomilor, iar la anul vom achizitiona un frigider pentru pastrarea fructelor. Este un vis al meu personal prin care vreau sa demonstrez ca si din sectorul agrar se poate obtine rentabilitate.
In plan familial, am doua nepotele de aur, una de 13 ani si alta de 4 luni. Vreau sa ma consacru in continuare familiei si celor doua nepotele. In plan profesional m-am realizat in multe proiecte, poate voi incerca sa scriu cate ceva. (inforusia.ro)
