Romania nu face exceptie de la normele europene in ceea ce priveste redobandirea cetateniei, a precizat MAE, la solicitarea NewsIn, dupa ce cotidianul german Der Spiegel a scris ca Bucurestiul a "bagat prin usa din spate a UE" peste 100.000 de moldoveni carora le-a acordat cetatenie.
"Faptul ca unii dintre fostii cetateni romani au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor este o chestiune de notorietate, iar in materia redobandirii cetateniei, Romania nu face exceptie de la normele europene", mentioneaza MAE.
Ministerul de Externe arata, de asemenea, ca articolul 10 din Legea cetateniei romane contine prevederi similare cu articolul 116 din Constitutia Republicii Federale Germania, care permite tertilor sa se bucure de anumite facilitati legale, si care reglementeaza faptul ca "fostii cetateni germani, care in perioada 30 ianuarie 1933 - 8 mai 1945 si-au pierdut cetatenia din motive politice, etnice sau religioase, precum, si descendentii acestora pot redobandi, la cerere, cetatenia germana".
MAE precizeaza, totodata, ca cererile pentru redobandirea cetateniei romane sunt depuse personal de solicitanti si sunt preluate de Ambasada Romaniei la Chisinau, oficiile consulare de la Cahul si Balti sau cele cinci birouri teritoriale ale Autoritatii Nationale pentru Cetatenie din Iasi, Timisoara, Galati, Suceava si Cluj, impreuna cu actele aferente, care transmit dosarele complete de redobandire a cetateniei la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei spre verificare si solutionare.
"Personalul Autoritatii este format din personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor in conditiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, ceea ce asigura solutionarea cu transparenta si fara discriminare a cererilor privind redobandirea cetateniei romane", precizeaza raspunsul primit la solicitarea NewsIn.
In ceea ce priveste deschiderea consulatelor de la Balti si Cahul, MAE informeaza ca Romania a primit consimtamantul autoritatilor din Republica Moldova pentru deschiderea celor doua oficii consulare la 20 octombrie 2009, iar acestea au fost infiintate prin decretele prezidentiale din 2 noiembrie 2009.
"Avand in vedere ca recent, la nivel european, s-a lansat dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova, care urmeaza sa treaca din aceasta toamna intr-o faza operationala, prin elaborarea unui plan de actiune sau, preferabil, a unui road map, este cat se poate de fireasca dorinta Romaniei de a incuraja evolutia europeana a Republicii Moldova", mentioneaza MAE.
Cu toate acestea, in prezent, pana la indeplinirea obiectivului privind liberalizarea regimului de vize, cele doua noi consulate general,e cat si sectia consulara a Ambasadei Romaniei de la Chisinau au ca sarcina preponderenta acordarea de vize, motiv pentru care fondurile utilizate pentru deschiderea celor doua noi consulate au fost in proportie de 90 % din facilitatea Schengen, mai arata Ministerul de Externe.
Dupa aderarea la spatiul Schengen, Romania va fi in masura sa ofere altor state membre facilitatile proprii de care dispune in vederea constituirii unor centre comune de vize sau de preluare a cererilor de vize, motiv pentru care se justifica cu atat mai mult o investitie de lunga durata in deschiderea celor doua consulate, explica MAE.
Potrivit MAE, astfel de centre comune reprezinta o practica recenta si cu precedente relativ reduse la nivelul statelor membre, motiv pentru care infiintarea unui astfel de centru la Chisinau este de natura sa sublinieze interesul manifestat de catre UE in procesul de acordare a vizelor in Republica Moldova.
In ceea ce priveste regimul micului trafic de frontiera, MAE precizeaza ca Romania si Republica Moldova au semnat un acord privind micul trafic de frontiera care a intrat in vigoare la 26 februarie 2010, cu respectarea in totalitate a prevederilor comunitare.
"In conformitate cu uzantele internationale, activitatea celor doua consulate generale nu se limiteaza doar la un singur serviciu consular. Depunerea cererilor pentru redobandirea cetateniei romane reprezinta doar un alt serviciu oferit, de catre cele doua noi oficii consulare, motiv pentru care apreciem ca o crestere a numarului de dosare pentru redobandirea cetateniei romane care urmeaza sa fie depuse pe teritoriul Republicii Moldova nu poate fi estimata la acest moment", adauga Ministerul de Externe.
Conform datelor detinute in prezent de MAE, in primele patru luni ale anului 2010 au fost solutionate de catre Ministerul Justitiei un numar de 10.846 de dosare de redobandire a cetateniei romane.
Sub titlul "Moldovenii intra in UE pe usa din dos", publicatia germana Der Spiegel a scris, marti, ca aproximativ 120.000 dintre cei 3,6 milioane de cetateni ai Republicii Moldova detin pasaport romanesc, iar alte 800.000 de persoane asteapta sa le fie acceptata cererea de redobandire a cetateniei pentru a putea avea pasaport romanesc. Der Spiegel remarca, in acest context, ca pentru a face fata numarului mare de solicitari, Ministerul roman de Externe a deschis doua noi consulate la Balti si Cahul, pe cheltuiala UE.
Publicatia germana a gasit si explicatia pentru "calculul din spatele acestei miscari": presedintele Romaniei, Traian Basescu, vrea sa creasca numarul populatiei si vrea ca numarul naturalizarilor sa depaseasca 10.000 pe luna, anul acesta. "Astfel, intr-o Uniune care sufera deja de o oboseala extinderii, fara un referendum sau fara aprobare de la Bruxelles, Berlin, Paris, are loc o extindere pe ascuns. Moldovenii emigreaza si intra pe usa din dos in Uniune, un paradis economic", scrie Der Spiegel.
Publicatia mai arata ca, din 2009, cand Alianta pentru Integrare Europeana, coalitia formata din patru partide aflata la guvernare la Chisinau, a indepartat de la putere Partidul Comunistilor, de orientare prorusa, Romania "a accelerat ofensiva de naturalizare in micul stat vecin". In plus, autorul articolului arata ca Bucurestiul a sustinut formarea functionarilor Ministerului Externe specializati in integrarea euroatlantica si, totodata, faciliteaza traducerea legilor UE. "Desi este grav afectata de criza financiara, Romania a acordat anul trecut credite generoase vecinului sau. Sarma ghimpata de la frontiera a fost demontata si din toamna, locuitorii zonei tranfrontaliere pot chiar sa intre in Romania fara viza, pana la 30 de kilometri de granita", mai scrie Der Spiegel. "In martie 2011, cand Romania va intra in spatiul Schengen, sutele de mii de moldoveni cu pasapoarte romanesti vor putea in sfarsit sa se deplaseze liber in UE", adauga publicatia.
In final, autorul articolului mentioneaza ca situatia a atras atentia Bruxellesului. Pe fondul temerilor privind un val migrator, Andreas Molzer, eurodeputat din partea Partidului Libertatii (FPO, dreapta populista din Austria), a cerut Comisiei Europene sa ia o pozitie pentru a opri actiunile romanilor. Si politicienii din Germania urmaresc evolutiile, scrie Der Spiegel. Manfrend Grund, membru al Parlamentului din partea partidului crestin-democrat al cancelarului Angela Merkel, recunoaste insa ca Germania nu are motive de ingrijorare. "Majoritatea merg in Italia si Spania", explica politicianul german.
Sursa: NewsIn
