Din 2009 şi până în prezent, peste 60.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au căpătat sau urmează să obţină anul acesta cetăţenie română. Pentru moldovenii de peste Prut, obţinerea cetăţeniei române este o simplă formalitate, aceştia intrând în categoria celor care îşi redobândesc cetăţenia română, susţin reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din cadrul Ministerului Justiţiei.
Singurul document necesar pentru aceştia este un act care să dovedească o legătură de rudenie cu o persoană care a vieţuit în Basarabia de dinaintea alipirii la Uniunea Sovietică, fără să mai fie necesară susţinerea vreunui interviu. Totodată, pentru a obţine cetăţenia română, moldovenii nu trebuie să locuiască în România.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, în 2009, 25.183 de persoane au devenit cetăţeni români, iar în acest an din 41.649 de cereri au fost soluţionate 17.084. Cele mai multe dintre cereri fac parte din categoria redobândirii cetăţeniei, solicitate de moldoveni. Deşi reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie susţin că nu deţin o statistică referitoare la ţările din care provin cei care solicită cetăţenie română, aceştia admit că majoritatea cererilor sunt pe redobândire de cetăţenie.
Mai mult, în tabelele publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei cu numele celor care au depus jurământul de credinţă faţă de România, peste 95% dintre acestea au rezonanţă moldovenească: Chirtoacă Vitalie, Cobăşnean Ludmila, Cuzuioc Zvetlana, Maslyennikova Nataliya, Moruşiac Feodor, Maximenco Galina, Pomerantsev Borys, Tcaci Nadejda, Vahnovan Ruslan, Patraşco Piotr etc. Cei mai mulţi dintre moldovenii care au obţinut deja cetăţenia română sunt născuţi între anii 1980 şi 1989.
Interviul pentru cetăţenie la cerere, un fel de bacalaureat
Pentru cei care nu au avut rude cu cetăţenie română lucrurile sunt foarte dificile. Şi asta deoarece pentru obţinerea cetăţeniei la cerere este obligatoriu un interviu din care să reiasă că solicitantul cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, şi cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional. Bibliografia pentru interviu este vastă, mulţi dintre cei care au solicitat cetăţenia română fiind nevoiţi să susţină de trei sau chiar patru ori interviul.
Noţiunile aşa-zis elementare pe care viitorii cetăţeni români ar trebui să le cunoască ar face ca, în eventualitatea susţinerii unui astfel de interviu, peste 80% dintre români să-şi piardă cetăţenia română. Tematica şi bibliografia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a cetăţeniei române sunt aproape la fel de dificile ca acelea de la examenul de bacalaureat. Astfel, cei care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să cunoască informaţii privind istoria României: formarea poporului român şi a limbii române, formarea principatelor române, crearea statului naţional român, România în perioada interbelică, perioada comunistă, şi România după Revoluţia din decembrie 1989.
Din domeniul geografiei, viitorii cetăţeni români trebuie să cunoască aşezarea geografică a României, relieful, clima, flora şi fauna României, populaţia-distribuirea populaţiei, organizarea administrativ-teritorială, principalele oraşe, precum şi informaţii despre oraşul în care locuieşte. La capitolul România - stat democratic, participanţii la interviul-examen sunt obligaţi să ştie principiile generale, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români, autorităţile publice: Parlamentul, Guvernul, Preşedintele României, Administraţia Publică, Curtea Constituţională şi sistemul de asigurări sociale.
Învăţarea regulilor de politeţe, obligatorie
La categoria omul şi societatea, tematica pentru interviu cuprinde convieţuirea în familie, forme ale familiei: căsnicia, parteneriatul de viaţă, rolul femeii în societatea românească, egalitatea în drepturi, drepturile copilului, legătura între generaţii. Totodată, trebuie stăpânite cunoştinţe referitoare la diversitatea religioasă - toleranţa şi libertatea credinţei (religii/confesiuni în România; sărbători şi celebrări religioase), la importanţa educaţiei pentru evoluţia personală şi succesul profesional, importanţa familiei în succesul educaţional al copilului. Mai mult, viitorul cetăţean român trebuie să înveţe ceea ce mulţi nativi români nu cunosc: reguli de comportare în societate - reguli de politeţe, formule de adresare, reguli de comportare în familie, educarea copiilor şi reguli de conversaţie.
Ultimul capitol tematic pentru interviul-examen este constituit de valorile Uniunii Europene. Solicitanţii cetăţeniei române trebuie să aibă noţiuni despre demnitate - demnitatea umană, dreptul la viaţă, dreptul la integritatea persoanei, interzicerea torturii, a tratamentelor degradante, a scalviei şi a muncii forţate; libertăţi - dreptul la libertate şi securitate, respectul pentru viaţa privată şi viaţa de familie, protecţia datelor personale, dreptul la căsătorie şi întemeierea unei familii, dreptul la gândire, conştiinţă şi religie, libertatea de expresie şi informare, libertatea de asociere, libertatea artelor şi ştiinţelor, dreptul la educaţie, dreptul de a alege ocupaţia şi dreptul de a munci, libertatea de a avea o afacere, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protecţia împotriva expulzării şi extrădării.
De asemenea, cei care doresc să devină cetăţeni români trebuie să cunoască existenţa egalităţii - egalitatea în faţa legii, nediscriminarea, diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică, egalitatea între bărbaţi şi femei, drepturile copiilor, ale bătrânilor, integrarea persoanelor cu dizabilităţi; solidaritatea - dreptul muncitorilor la informare şi consultare, dreptul la grevă, acces la serviciile de plasament, protecţia în eventualitatea concedierii nejustificate, condiţii corecte de muncă, interzicerea muncii copiilor, protecţia vieţii familiale şi profesionale, securitate socială şi asistenţă socială, îngrijire medicală, acces la servicii, protecţia mediului, protecţia consumatorului; drepturi cetăţeneşti - dreptul de a vota şi candida la alegerile pentru Parlamentul European, dreptul de a vota şi a candida la alegerile locale, dreptul la o bună administrare, accesul la documente, avocatul poporului, dreptul la petiţie, dreptul la libertatea de mişcare şi rezidenţă, protecţia diplomatică şi consulară, precum şi valorie din domeniul justiţiei - dreptul la un proces corect, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, principiile egalităţii şi proporţionalităţii între vinovăţie şi pedeapsă, dreptul de a nu fi pedepsit de două ori pentru aceeaşi infracţiune.
Opt ani vechime pe teritoriul românesc şi un sac de documente
Pentru a ajunge să participe la interviul-examen solicitanţii cetăţeniei române trebuie să posede o adeverinţă eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin cinci ani de la data căsătoriei. Dosarul trebuie să mai cuprindă paşaportul în copie legalizată, cu traducere legalizată, permisul de şedere permanentă în copie legalizată, declaraţie personală autentificată la notar din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi, certificat de naştere în copie şi traducere legalizată. Pentru cei căsătoriţi este nevoie de copia legalizată a certificatului de căsătorie şi de dovada cetăţeniei române a soţului sau soţiei.
Totodată, dosarul pentru obţinerea cetăţeniei române mai cuprinde cazierul judiciar din România şi cazierul judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată la notar. Acelaşi dosar mai cuprinde dovada locuinţei în copie legalizată în variantele: a. contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauza; b. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză; c. Contract de comodat în copie legalizată sau d. Declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu. Mai mult, la întocmirea dosarului este necesară dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România.
Sursa: Cotidianul
