Exclusiv pentru Inforusia.ro: Interviu cu Excelenta Sa, Domnul Iurie Renita - Ambasadorul Republicii Moldova in Romania
Repere biografice: Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist si diplomat. A facut parte din prima promotie a studentilor basarabeni la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, facultatea de Relatii Internationale din Bucuresti. A activat in cadrul MAE de la Chisinau din 1992 in diverse functii. In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior consilier al ministrului de Externe. Iurie Renita a activat si in misiunea OSCE din Croatia, in perioada 1999-2003, dupa care, la revenirea la MAE, i-a fost interzis ca activeze in diplomatie de catre regimul lui Voronin si a ministrului de externe din acea perioada Andrei Stratan. Pana a fi numit in functia de ambasador al Republicii Moldova la Bucuresti, domnul Renita a fost manager la compania internationala "British American Tobacco" Moldova.
Reporter: Domnule Ambasador, dupa o perioada de inghet si rivalitati intre Chisinau si Bucuresti, care vor fi primele demersuri, activitati in noua Dumneavoastra functie?
Iurie Renita: Activitatea mea in calitate de ambasador, cu un sprijin consolidat din partea echipei de diplomati a Ambasadei noastre (90 la suta din ei fac parte din noua componenta!), va fi una ambitioasa si concreta, evident ghidandu-ne de Programul de activitate a Guvernului la capitolul Politica Externa, relatiile cu Romania. Conform obiectivelor stabilite de noua guvernare de la Chisinau, raporturile cu Romania se inscriu in contextul celor strategice, privilegiate si speciale. Iata si succinta prezentare a lor: valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si reanimarea mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara; negocierea in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultari in domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea acquis-ului comunitar; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei privind micul trafic la frontiera moldo-roman.
Asadar, odata cu venirea Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) la putere a fost totalmente modificata atitudinea, abordarea, precum si modul de a trata raporturile bilaterale, ele intrand pe un fagas al normalitatii. Intre Republica Moldova si Romania trebuie sa existe doar astfel de relatii, pornind de la faptul ca apartinem unui spatiu comun istoric, cultural si lingvistic.
Reporter: Care sunt proiectele prioritare care ar putea fi valorificate in viitorul apropiat in comun de R.Moldova si Romania?
Iurie Renita: Prioritare pentru noi sunt multiple domenii, dar as starui acum doar asupra a trei din ele: politic, economic si cultural. In domeniul politic, cum am specificat mai sus, a fost o deschidere la toate comparimentele si vom continua sa aprofundam si sa extindem colaborarea atat bilaterala, cat si in cadrul organismelor internationale, europene cu sprijinul Romaniei, intrucat integrarea R.Moldova in UE este un obiectiv fundamental. In acelasi timp, vom opta pentru definitivarea cadrului juridic bilateral, ma refer in special la acele documente care sunt de interes reciproc si figureaza pe agenda bilaterala. Daca ambele parti vor ajunge la concluzia ca este necesara elaborarea si semnarea oricarui document ce va contribui la consolidarea relatiilor bilaterale, din partea R.Moldova va exista toata deschiderea si deplina disponibilitate. Cadrul juridic este un proces de durata si unul flexibil. Procesul de integrare a R.Moldova in UE reclama si va necesita si in perspectiva elaborarea si semnarea unor noi documente menite sa asigure sprijinul si asistenta pentru parcurgerea cu succes a etapelor de preaderare.
Dimensiunea economica este „top priority" pentru R.Moldova. Dorim sa identificam si sa diversificam sursele energetice, conectarea la gazoductele europene, sa realizam interconectarea sistemelor de asigurare cu energie electrica si gaze naturale dintre cele doua tari. Nu poate fi neglijat nici proiectul privind modificarea ecartamentului de cale ferata Iasi-Chisinau. Sunt proiecte de importanta strategica pentru prezentul si viitorul european al R.Moldova. Atat noi, cei din R.Moldova si tarile din spatiul ex-sovietic, cat si Dvs in Romania, anterior ati resimtit repercusiunile sistarii aprovizionarii cu gaze si de aceea nu trebuie sa ramanem dependenti exclusiv de una si aceeasi sursa. Vom colabora cu partea romana pentru identificarea si punerea in aplicare a celor mai bune solutii in diversificarea asigurarii securitatii energetice a R.Moldova.
In ultimii 8 ani, dimensiunea culturala bilaterala a fost complet ignorata la nivel oficial (concludente in acest sens sunt lipsa protocoalelor bilaterale in domeniul educatiei, culturii si stiintei) si aceasta s-a facut cu buna stiinta, deoarece intelectualitatea de la Chisinau, in marea ei majoritate, a fost acea forta care a promovat relatii bune si foarte apropiate cu Bucurestiul. Chiar mai mult decat atat, reprezentantii intelectualitatii au fost pilonii care au mentinut si consolidat fundamentul ce ne leaga. In general, relatiile cu Romania, inclusiv in domeniul culturii, au fost intoxicate si ideologizate de o maniera bolsevica. Avem aceeasi arta, cultura si traditii, de aceea in nici un caz ele nu trebuie sa fie infectate de virusul ideologic. Dupa 2009, deopotriva cu alte domenii, relatiile culturale au fost supuse procesului de oxigenare. Sunt in curs de semnare la nivel guvernamental acorduri in domeniul culturii, au fost restabilite relatiile in domeniul invatamantului. Continuam colaborarea pentru extinderea cadrului legal in acest domeniu.
In putinul timp de cand ma aflu la Bucuresti, am sesizat o deschidere totala din partea autoritatilor romane si ne straduim sa valorificam conjunctura actuala extrem de favorabila. Sunt sigur ca vom colabora fructuos pentru a realiza cat mai multe proiecte in comun.
Reporter: Ati vorbit mai sus de cadrul juridic bilateral. La ce documente va referiti, ce necesita a fi semnate in timpul apropiat, e vorba si de Tratatul de baza bilateral?
Iurie Renita: Subliniez ca orice document care e benefic pentru ambele parti este binevenit, indiferent de denumirea acestuia. Orice acord, tratat, conventie etc care sunt necesare si acceptate atat la Chisinau, cat si la Bucuresti e bine sa le semnam. Urmatorul document in proces de finalizare este Acordul privind regimul de frontiera. Textul este definitivat, au ramas doar niste aspecte procedurale. Vis-a-vis de alte intelegeri bilaterale curente sau de perspectiva voi reitera ca orice document care va fi agreat in ambele capitale va fi binevenit. „Fortarea notei" in relatiile bilaterale (inclusiv si in cele internationale) nu este cea mai indicata modalitate de a obtine rezultatul scontat.
Reporter: Se poate vorbi astazi de o strategie pe termen mediu si lung a R.Moldova privind relatiile cu Romania?
Iurie Renita: Cred ca da, pornind de la programul de activitate al guvernului de la Chisinau, unde sunt stabilite directiile prioritare ale colaborarii bilaterale cu Romania. Daca vorbim pe termen mediu, cred ca deja prin semnarea Conventiei privind micul trafic de frontiera, am demonstrat ca atunci cand exista vointa politica, lucrurile merg foarte bine. Pe langa aspectele tehnice (deschiderea consulatelor) mai exista si dimensiunea economica si interumana pe care urmeaza s-o valorificam. In perimetrul de 50 de km pe o parte si cealalta a Prutului se afla rude, frati, prieteni, pentru ca istoria a tras linia rosie pe Prut, insa n-a putut sa distruga relatiile umane. Conventia a dictat necesitatea deschiderii consulatelor, iar diversificarea regionala a acestora (la Balti, Cahul si Chisinau) a degajat considerabil activitatea lor.
Mizam mult pe asistenta Romaniei pentru parcursul nostru european. Experienta si expertiza romaneasca e foarte importanta in acest proces dificil pe care urmeaza sa-l parcurgem. E tocmai ceea ce se inscrie in contextul strategiei de lunga durata a raporturilor bilaterale.
Reporter: Ce ne puteti spune de Consulatul General al R.Moldova de la Iasi, cand se va deschide?
Iurie Renita: A fost deja desemnata o persoana care va activa in cadrul Consulatului General de la Iasi (chiar saptamana aceasta va fi acolo!), procesul de constituire al lui fiind in etapa finala. Ne dorim foarte mult ca pana la 5 septembrie Consulatul sa fie operational, deschizandu-se o sectie de votare pentru desfasurarea referendumului constitutional.
Reporter: Daca tot ati amintit de referendumul din R.Moldova din 5 septembrie, cate sectii de votare se vor deschide per ansamblu in Romania?
Iurie Renita: Pentru referendumul constitutional din 5 septembrie vor fi deschise 6 sectii de votare pe teritoriul Romaniei: 2 sectii la Bucuresti (Ambasada si Consulat), de asemenea va fi deschisa cate o sectie de votare la Iasi, Galati, Timisoara si Cluj. Ne dam seama ca la referendum vor fi absenti studentii, intrucat ei se vor afla in vacanta, insa cu toate acestea ne-am straduit sa avem o reprezentare geografica diversificata si sa cuprindem zonele unde sunt concentrati mai multi cetateni ai R.Moldova. In cazul alegerilor parlamentare si prezidentiale din noiembrie, in functie de necesitati, numarul sectiilor de votare poate fi extins. In timpul apropiat urmeaza sa identificam „concentrarea" cetatenilor nostri in zonele Romaniei, vom lua in calcul si numarul mare de studenti care isi fac studiile aici. Este obligatiunea noastra de a crea conditiile adecvate pentru buna desfasurare a alegerilor si a oferi tuturor posibilitatea de a-si exprima liber si nestingherit dreptul de a vota.
Reporter: R.Moldova face parte din euroregiunile „Dunarea de Jos", „Prutul de Sus", „Siret-Prut-Nistru". In ce masura sunt valorificate aceste posibilitati pentru atragerea de fonduri europene, ce alte activitati au fost facute?
Iurie Renita: Cu certitudine activitatea in domeniul euroregiunilor este extrem de importanta. Din pacate nu au fost valorificate in deplina masura, toate posibilitatile in acest sens, mai degraba, in virtutea unor factori politici si procedurali decit celor economice. Un exemplu pozitiv, pot servi, totusi, autoritatile din Galati si Cahul care au stiut sa valorifice posibilitatile din euroregiunea Dunarea de Jos. Cred ca trebuie facut traininguri cu autoritatile publice din raioanele, judetele incluse in euroregiuni pentru a li se aduce la cunostinta ce posibilitati exista. Cred ca ar trebui ca si partenerii nostri romani din aceste euroregiuni sa se implice mai activ, pentru identificarea avantajelor de care beneficiem ambele state. E bine sa ne armonizam si sincronizam actiunile pentru beneficiul tuturor care fac parte din aceste euroregiuni (inclusiv Ucraina) si sa eliminam factorul politic. Toti cei care suntem implicati in aceste proiecte trebuie sa avem mai multa insistenta si bunavointa. Din experienta activitatilor euroregiunii Dunarea de Jos pot fi exemplificate cele cu caracter preponderent economic si cultural cum ar fi: expozitiile specializate organizate la Cahul si Galati, Conferintele internationale si bursele de contacte organizate de catre Camerele de Comert, precum si festivalurile de cultura si arta. Un loc aparte ii revine, in fortificarea sistemului educational, Universitatii „Dunarea de Jos" de la Cahul.
Reporter: Ce asteptari aveti, in special de la Romania, sa vina cu mai multe investitii in economia Moldovei, sa fie un partener credibil al Chisinaului pentru institutiile europene etc? Cum pot fi impulsionate investitiile reciproce?
Iurie Renita: Factorul investitional este binevenit si salutabil, in contextul necesitatilor economice de la Chisinau. Evident ca ne dorim ca investitiile romanesti sa treaca cu mai multa fermitate si incredere Prutul, sa fie cat mai multe si cat mai consistente, fie ca e vorba de afaceri cu capital pur romanesc sau cu capital mixt. In R.Moldova avem deja cateva investitii cu capital mixt: METRO, BRD, Draexlmaier Automotive care si-a relocat activitatile sale pe teritoriul R.Moldova in 2007. Ne dorim cat mai multe, iar climatul investitional este suficient de atractiv. De cand a venit la putere, Alianta pentru Integrare Europeana a simplificat si eliminat multe bariere, creand conditii favorabile pentru investitorii straini. Dupa cum probabil cunoasteti, in R.Moldova a avut loc asa numitul proces de „ghilotina", iar aceasta reforma a fost inalt apreciata atat de cercurile de afaceri din Moldov, cat si de institutiile internationale. De exemplu, Banca Mondiala in sondajul sau „Cost of Regulating Business" a apreciat eforturile Guvernului Moldova, plasand tara noastra in clasamentul sau de la pozitia 108 in 2009 la 94 in anul 2010. Profit de acest prilej pentru a indemna investitorii romani sa treaca Prutul cu mai multa incredere si siguranta, deoarece ii asteapta un profit garantat. La ora actuala, conform datelor statistice din Moldova, avem inregistrate circa 490 de intreprinderi cu participarea capitalului romanesc, iar soldul investitilor straine in aceste intreprinderi constituie 1 miliard 800 milioane lei moldovenesti (circa 116 mil euro), ceea ce reprezinta 7 la suta din suma totala a investitiilor din R.Moldova. Pana in 2008, Romania era partenerul numarul 1 al R.Moldova pentru export, iar odata cu aderarea Romaniei la UE, au aparut exigentele comunitare datorita carora comertul bilateral a trecut la o noua treapta de dezvoltare. Ne dorim ca pe viitor sa folosim toate posibilitatile nevalorificate.
Reporter: Omologul Dumneavoastra de la Chisinau, ambasadorul Marius Lazurca, a propus de curand infiintarea unei banci comune romano-moldovenesti. Cum apreciati viabilitatea acestui proiect?
Iurie Renita: Este o idee buna, urmeaza sa-i identificam pe cei care o vor materializa. Va asigur ca la Chisinau exista aceeasi dorinta. Este mai mult decat necesara extinderea spectrului financiar-bancar romanesc in Republica Moldova. Actualmente in Moldova activeaza filiala Bancii Comerciale Romane, datorita aparitiei careia in anii 1998 a avut loc un flux considerabil al investitiilor romanesti in Moldova. Recent a intrat pe piata moldoveneasca si BT Leasing, si tot prin intermediul filialelor sale din Romania au intrat pe piata bancara din Moldova si Groupe Societe Generale si Raiffeisen Leasing. Tinand cont de deschiderea de azi a autoritatilor ambelor state, cred ca ar fi bine sa existe si alte banci, inclusiv cu capital romanesc pentru a facilita activitatile investitionale ale agentilor economici romani si internationali.
Reporter: Care sunt domeniile de care sunt interesati oamenii de afaceri moldoveni in Romania? Cu ce produse credeti ca ar cuceri R.Moldova piata romaneasca?
Iurie Renita: Domeniul de interes al agentilor economici moldoveni pe teritoriul Romaniei este extrem de larg si diferit. Acest lucru tine in primul rand de oportunitatile si deschiderile pe care le ofera economia romaneasca, luand in calcul si faptul ca Romania este membra a UE. Exista posibilitatea de a fi un pod de legatura dintre piata de desfacere a UE si cei din tarile CSI. Cea mai mare investitie cu capital moldovenesc din Romania este grupul de companii Unicom. Pe langa specificul companiei - domeniul energetic, grupul deruleaza si operatiuni de productie si comert, precum si servicii de securitate. Judetul Prahova este tot un exemplu pentru interesele cetatenilor moldoveni de pe teritoriul Romaniei. Aici ma refer in primul rand la fabrica de vinuri de la Ceptura, proprietarii brandului Prahova Estate care deja s-a bucurat de inaltele aprecieri ale consumatorilor autohtoni. Tot in judetul Prahova sunt un numar mai mare de intreprinderi mici cu participarea capitalului moldovenesc, producatori de materiale de constructii (pavaje, tigla metalica). In general, incepand cu 2001 si pana in prezent in Romania sunt create curca 3400 de intreprinderi cu participarea capitalului moldovenesc, majoritatea din ele apartinand persoanelor fizice.
Reporter: Care au fost sau care sunt principalele produse importate si exportate din Romania?
Iurie Renita: Exporturile noastre in Romania se plaseaza pe locul 2, dupa Federatia Rusa. R.Moldova exporta in mod traditional in Romania produse alimentare, textile. Structura exporturilor moldovenesti s-a schimbat semnificativ timp de 15 ani. Actualmente, productia agricola a pierdut pozitia dominanta, iar mai nou, au iesit pe primul loc fibrele, cablurile si alte conductoare electrice izolate, datorita faptului ca anul trecut a fost deschisa in Moldova compania Draexlmaier Automotive (la Balti). La fel se exporta multe produse textile si incaltaminte (circa 12%), datorita intreprinderilor ce activeaza in regim „lohn". Au ramas in vigoare si exporturile de produse alimentare, uleiuri vegetale, vin si must, covoare si altele.
R.Moldova importa din Romania 51 la suta produse petroliere. Acest produs, nefiind unul finit, este in continuare inclus in circuitul productiv si creaza valoare adaugata pentru economia nationala. In structura exporturilor schimbarile s-au produs mai lent, astfel Moldova importa in continuare din Romania produse ca: mobilier, detergenti, tuburi si tevi metalice, alte produse din aluminiu. 12% din fluxurile comerciale le reprezinta comertul si serviciile. Acestea au crescut foarte rapid si sunt repartizate in general in transport, servicii comunicatii, constructii, asigurari si cele de afaceri, etc.
Reporter: Care este situatia cu exporturile vinului moldovenesc in Rusia pentru ca au aparut informatii precum ca Rusia ar vrea sa interzica acest export? In conditiile in care se deterioreaza acest export in FR, exista sanse ca vinul moldovenesc sa ia calea altor tari, inclusiv Romania?
Iurie Renita: Cu certitudine, pentru a nu ajunge in astfel de situatii, e necesara diversificarea pietelor de comercializare a produselor moldovenesti, inclusiv a produselor de vinificatie. Ministerul Agriculturii de la Chisinau a elaborat, deja, un plan guvernamental potrivit caruia, o tara straina nu va putea sa detina mai mult de 25 la suta din exportul vinului moldovenesc. Vinul pentru R.Moldova este un brand, este principalul produs de export care aduce beneficii considerabile economiei moldovenesti. Daca au aparut probleme privind calitatea vinului moldovenesc, ar trebui sa se pronunte expertii in domeniu. Ca sa dispara orice fel de subiectivism, putem apela chiar la experti internationali ca sa ne faca o analiza de specialitate. Daca se identifica vreun agent economic care n-a respectat exigentele in domeniu, sa fie sanctionat si retrasa licenta de export, insa nu trebuie generalizata situatia si nici politizata. Este extrem de periculos sa „turmentam" politicul in relatiile comercial-economice bilaterale. Rusia ramane a fi un partener strategic pentru noi, in special in aspect economic, piata ruseasca trebuie valorificata, insa colaborarea s-o facem corect si pe baza de reciprocitate.
In ce priveste reorientarea spre alte piete, recent premierul Filat a convenit cu reprezentantii UE dublarea volumului de export a vinului moldovenesc in spatiul european. Ne dorim sa exportam si in Romania cat mai mult vin. De exemplu, Polonia se afla in fruntea tarilor din UE care procura cel mai mult vin moldovenesc, iar Romania se afla pe locul 6. Dorim ca Romania sa urce, cel putin, vreo 4 trepte pe aceasta scara.
O importanta extrem de mare este legata si de aspectul de promovare a vinurilor pe piata UE, sa fim mai insistenti in promovarea produselor noastre pentru a reusi sa convingem consumatorii europeni, care, din firea lor, sunt mai conservatori.
Reporter: Exista semne de avansare in solutionarea conflictului transnistrean?
Iurie Renita: Avem motive sa fim optimisti in aceasta privinta. In primul rand, aceasta chestiune se bucura de o alta abordare de catre actuala guvernare, a fost desemnat un viceprim-ministru responsabil de problema in cauza. Se pune accentul pe comunicarea directa cu oamenii de acolo, implementarea mai multor proiecte sociale cu finantare locala si internationala, deoarece majoritatea locuitorilor din raioanele de Est sunt cetateni ai Republicii Moldova. Regimul Smirnov mai devreme sau mai tarziu va pleca de acolo, important este ca partea dintre Prut si Nistru sa devina mult mai atractiva sub aspect economic. Europenizarea R.Moldova este unul din semnalele clare pentru locuitorii din stanga Nistrului ca R.Moldova are o perspectiva europeana.
Dosarul transnistrean este dependent de factorul extern, de implicare internationala si e necesara mai multa initiativa si actiuni concrete din partea celor ce fac parte din mecanismul 5+2. Privim cu optimism memorandumul Merkel-Medvedev, care creaza posibilitatea de a revigora discutiile atat in cadrul bilateral, cat si a formatului respectiv. Germania are un cuvant important in UE si implicarea ei, dar si a UE, in general, este mai mult decat necesara. Mesajul este incurajator privind avansarea in solutionarea acestui dosar. As considera ca, la etapa initiala, UE ar putea sa treaca de la statutul de observator la cel de mediator in cadrul formatului 5+2, ulterior acest mecanism fiind consolidat si de catre statutul SUA.
Reporter: Cum ar trebui sa priveasca Romania discutiile pe marginea dosarului transnistrean purtate in ultima perioada de Ianukovici-Medvedev si Merkel-Medvedev?
Iurie Renita: Colegii si partenerii de la Bucuresti ne sustin in actiunile noastre menite sa contribuie la identificarea celor mai bune solutii pentru solutionarea definitiva a acestei probleme. Romania are posibilitatea de a se implica in acest proces dificil prin intermediul a doua mecanisme internationale - OSCE si UE.
Reporter: In contextul organizarii referendumului si alegerilor in R.Moldova in toamna acestui an, vor fi deschise sectii de votare in raioanele de Est (Transnistria)?
Iurie Renita: Regiunea transnistreana este parte componenta a R.Moldova, deaceea ne dorim foarte mult ca toti cetatenii nostri din aceasta regiune sa aiba posibilitatea de a vota fara obstacole atat la referendum cat si alegerile parlamentare si prezidentiale.
Reporter: Ce locuri din R.Moldova ati recomanda turistilor romani sa le viziteze si, in general, care sunt sansele dezvoltarii turismului intre cele doua state ale noastre?
Iurie Renita: R.Moldova este inca nedescoperita. Turistii romani (si nu numai ei) ar putea sa ne viziteze, incepand de la nord unde sunt amplasate cetatile ridicate de Voievodul Stefan cel Mare si alti domnitori. Avem manastiri frumoase, cum ar fi Capriana, Hancu, Tipova. Avem turism ecologic, agroturism - in Orhei si alte localitati. Avem de asemenea renumitele crame de la Cricova, Milestii Mici, Cojusna. De exemplu, la Milestii Mici, cantitatea de vinuri imbuteliate si stocate a intrat in cartea recordurilor Guiness - peste 1 milion de sticle. Nu ne reuseste suficient de bine sa ne promovam aceste valori. In acest sens, ne-ar prinde bine experienta si expertiza romaneasca, sa elaboram in comun mai multe proiecte. Una din solutii ar fi si asa-numitele proiecte „twinning" cu finantare europeana, expertiza romaneasca si implementare in R.Moldova. De altfel, urmeaza ca in viitorul apropiat sa am o intrevedere cu ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania, Dna Elena Udrea, si impreuna sa identificam solutii de colaborare in acest domeniu. De exemplu, dupa un tur al faimoaselor manastiri bucovinene, de ce turistii n-ar putea sa treaca Prutul pentru a vedea Cetatea de la Soroca sau Manastirea de la Saharna, precum si alte locuri de unicat din Republica Moldova?
Reporter: La sfarsitul interviului nostru, va rog sa adresati un mesaj pentru publicul din Romania.
Iurie Renita: Am venit la Bucuresti doar cu ganduri bune si cu sufletul deschis. Indemn colegii si fratii nostri din Romania sa valorificam cat mai plenar conjunctura actula extrem de favorabila, sa vina in R.Moldova, sa priveasca cu mai multa incredere viitorul nostru european, sa faca investitii la noi, sa ne cunoastem mai bine unii pe altii. Aceasta ne va ajuta sa parcurgem mai usor drumul nostru de integrare in Uniunea Europeana.
Reporter: Excelenta, va multumim pentru interviu si va dorim succese in tot ce va propuneti!
Iurie Renita: Va multumesc si eu tare mult!
Sursa: Inforusia.ro
