Comercializarea produselor de tutungerie în spaţiul UE, a devenit extrem de profitabilă după majorarea abruptă a accizelor, în special pe timp de criză, când venitul disponibil al societăţilor comerciale a scăzut considerabil. Preţul din ce în ce mai ridicat de taxe şi impozite al acestui viciu nu-i face pe oameni să renunţe la fumat, ci îi îndreaptă spre piaţa neagră.
În acest sens, a fost constatată o situaţie destul de confuză, şi anume, conform investigaţiilor efectuate de organele de drept din Republica Moldova şi România un val extrem de puternic de ţigări de origine moldovenească, ucraineană, ş.a. este plasat zilnic pe piaţa neagră din România, în mare parte fiind introduse pe cale de contrabandă din Moldova.
Studiind situaţia creată, au fost luate în vizor un şir de întreprinderi din Moldova care au efectuat operaţiuni de export a utilajelor de producere a ţigărilor, cât şi persoanele care sunt implicate direct sau indirect în procesul de transportare a acestora. Investigaţiile au confirmat faptul că o mare parte din grupările specializate în contrabanda cu ţigări din Republica Moldova în spaţiul UE, în ultima perioadă s-au recalificat activităţile prin instalarea liniilor clandestine de producere a ţigărilor în România.
În vederea stabilirii apartenenţei grupărilor în procesul de contrabandă sau producere, acestea din urmă activ s-a specializat în producere, şi acest fapt este motivat de mai multe avantaje: pericolul de a fi demascaţi şi documentaţi de organele de drept din RM; camuflarea activităţilor pe teritoriul statului român cu implicarea doar a cetăţenilor moldoveni, fără a avea posibilitatea de scurgere a informaţiei; beneficiile obţinute de pe urma producerii/comercializării sunt mai ridicate;
- pierderile survenite în urma unor demascări sunt cu mult mai mici, existînd şi mica probabilitate de reţinere a organizatorilor de către autorităţile române; lipseşte necesitatea de „coordonare" a activităţii clandestine cu careva reprezentanţi ai organelor de drept sau control.
Angajaţii Direcţiei investigare a fraudelor a Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu colegii din MAI România, în cadrul realizării acordului de colaborare, semnat recent între autorităţile poliţieneşti, la iniţiativa părţii moldoveneşti şi cu implicarea directă a poliţiştilor din România, a fost demascată, într-o clădire industrială din Oneşti, judeţul Bacău o linie clandestină de fabricare a ţigaretelor.
Conform investigaţiilor iniţiale, s-a stabilit că afacerea cu ţigări era una prosperă, fiind pusă pe roate şi dirijată de cetăţeni moldoveni încă din 2008 (identitatea cărora nu poate fi divulgată în interesul anchetei) iar ultimul loc de ampasare fiind transferat în 2009.
Timp de doi ani fabrica a funcţionat la capacitate maximă, gruparea menţionată livrând pe piaţa neagră din România ţigări contrafăcute de tipul „PLUGARUL" (R.Moldova) şi „RONSON" (Ucraina) la preţul de 1-1,3 euro/cutie. Linia de fabricare producea 5000 pachete /oră, astfel lunar fiind produse şi ulterior comercializate de la 300 000 până la 500 000 pachete, în dependenţă de comandă.
În momentul descinderii, în fabrică se produceau ţigarete contrafăcute de diferite mărci din Republica Moldova. Totodată, au fost identificaţi şi reţinuţi patru cetăţeni moldoveni, care activau la producerea clandestină a ţigărilor, care au fost audiaţi. Prin urmare s-a stabilit că lucrătorii fabricii erau remuneraţi de organizatori cu 20 euro/cutie (500 pachete), adică câte 5 euro de persoană pentru fiecare cutie.
În baza informaţiei primare, cît şi a circumstanţelor cazului, s-a constatat că posibil (conform versiunii iniţiale) utilajul a fost exportat în 2008 din R.Moldova de o firmă, a cărei identitate nu poate fi dezvăluită în interesul anchetei, în adresa altei firme din România care este patronată de cetăţini din R.Moldova. Materia primă, şi anume tutunul, conform primelor investigaţii a fost introdus din Grecia şi Bulgaria, iar ceea ce ţine de alte articole - unele au fost introduse din Ucraina, altele urmează să fie verificate.
În acest caz au fost pornite urmăriri penale, iniţiate în baza art. 296 ind.1 Cod Fiscal al României, Legea 571/2003 şi Legea 241/2005 şi art. 9 lit. b „Evaziune fiscală" (sancţiune: privarea de libertate pe un termen de 2-7 ani).
Cercetările continuă cu cele patru persoane în stare de reţinere, pe un termen de 30 de zile, în vederea stabilirii întregii activităţi infracţionale desfăşurate, anunţă Centrul de presă al MAI.
