În opinia Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, comentariul în cauză reproduce în linii mari o viziune tendenţioasă şi eronată asupra evenimentelor dramatice de pe Nistru din anul 1992. Potrivit acestui mod de gândire, acţiunile întreprinse atunci de către autorităţile constituţionale moldoveneşti şi cetăţenii de rând pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt percepute într-o manieră negativă, ca o expresie a „naţionalismului moldovenesc".
Cei care se călăuzesc de o asemenea logică, pentru a fi cât se poate de riguroşi şi obiectivi în evaluarea evenimentelor tragice din 1992, care au marcat puternic societatea moldovenească de pe ambele maluri ale Nistrului, ar trebui în mod firesc să dea o apreciere adecvată şi forţelor secesioniste care atunci s-au ridicat împotriva puterii constituţionale în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Acte de referinţă în acest sens ar trebui să servească acordurile relevante moldo-ruse şi deciziile respective ale unor prestigioase foruri europene cu privire la cazul grupului Ilaşcu, inclusiv decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Privită prin această optică, evocarea evenimentelor din istoria noastră recentă şi a protagoniştilor acestora nu ar trebui percepută ca o tendinţă periculoasă de natură să genereze îngrijorări. În acest context, reiterăm voinţa politică fermă a actualei conduceri a Republicii Moldova, manifestată cu prisosinţă în ultimul timp prin acţiuni concrete, în ceea ce priveşte întărirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului si soluţionarea prin mijloace politice a problemei transnistrene. În acest sens, Republica Moldova mizează în continuare pe contribuţia valoroasă a tuturor actorilor implicaţi în formatul de negocieri „5 + 2", inclusiv pe cea a Federaţiei Ruse.
În viitorul apropiat, regimul anticonstituţional de la Tiraspol va marca din nou cu mult fast ziua pretinsei "RMN". Chemam autorităţile Federaţiei Ruse să se abţină de la participarea la acţiunile preconizate în regiunea de est a Republicii Moldova cu acest prilej, nu doar pentru a nu crea impresia susţinerii separatismului transnistrean, dar şi pentru a demonstra prin fapte concrete ataşamentul faţă de principiile dreptului internaţional şi ale bunelor relaţii dintre state. Aceasta va fi în spiritul Tratatului de prietenie şi cooperare între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, care prevede, printre altele, că „Fiecare dintre Înaltele Părţi Contractante se va abţine de la orice acţiuni care ar cauza prejudicii celeilalte Înalte Părţi Contractante, suveranităţii, independenţei şi integrităţii ei teritoriale. Părţile condamnă separatismul sub toate formele lui de manifestare şi se angajează să nu sprijine mişcările separatiste" (art. 5).
