Interlic.md

Moldovenii sunt chemati la urne duminica, pentru a decide prin referendum modificarea articolului 78 din Constitutie privind alegerea sefului statului. Optiunile: intre o alegere directa sau de catre parlament. Referendumul este doar primul pas dintr-o serie de evenimente electorale care vor urma. Ce se va alege cu AlE dupa alegeri? Care vor fi confruntarile politice majore? Cine e preferatul Moscovei? Dar al Occidentului sau/si al Romaniei? HotNews.ro a incercat sa gaseasca raspunsurile la aceste intrebari cu trei analisti politici de la Chisinau: Igor Botan, Cornel Ciurea, de la IDIS "Viitorul", si Bogdan Tardea.

Referendumul - expresia neincrederii existente intre opozitie si putere

Republica Moldova se afla intr-o criza constitutionala de un an si jumatate, dupa alegerile care au adus la putere o alianta democratica, pro-europeana. Imposibilitatea de a alege presedintele de catre Parlament a dus la necesitatea schimbarii Constitutiei, mai precis a articolului care stipuleaza modalitatea de alegere a sefului statului - articolul 78 -, insa o intreaga dezbatere s-a dus pe modalitatea in care sa se intample asta.

Referendumul a fost varianta finala, iar duminica, 5 septembrie, moldovenii vor merge la urne sa spuna daca vor sa isi aleaga direct presedintele. S-a argumentat ca Moldova - la fel ca fostele republici sovietice si tarile din Europa de Est - nu au experienta democratica necesara referendumurilor, ca electoratul nu are acest exercitiu democratic si nu este niciodata pe deplin informat sa voteze in cunostinta de cauza.

Igor Botan a fost unul dintre politologii moldoveni care nu au vazut oportuna aceasta varianta de modificare a Constitutiei:

• Cred ca ideea acestui referendum este una pripita, luata in anumite circumstante. Cei de la guvernare si cei din opozitie - AIE si, respectiv PCRM - nu au incredere unii in altii. Si au ajuns la referendum. Acesta este motivul pentru sa recurga la referendum. Ei puteau foarte bine sa modifice acest articol in Parlament, de comun acord, cu atat mai mult cu cat au ajuns si la un acord. Dar explicatia celor de la putere a fost: Noi nu credem ca partidul Comunistilor este capabil sa isi onoreze propriile promisiuni si de aceea recurgem la referendum. Intr-o anumita masura ei aveau dreptate. Strategia Partidului Comunistilor este boicotul, ei chiar si-au facut un mod de comportare din asta: au boicotat tot ce au putut, si alegerea sefului statului, si sedintele parlamentului, acum boicoteaza referendumul.
• Referendumurile in tari precum R. Moldova, adica in democratii de vitrina, imitativa, referendumurile trebuie sa fie de confirmare sau de suspendare a votului dat de Parlament. Adica trebuie sa existe filtre parlamentare foarte serioase, mai ales in ceea ce priveste modificarea Constitutiei. Pot avea loc referendumuri consultative, oricat de multe e nevoie, pentru a consulta populatia. Dar in privinta modificarii Constitutiei, eu impartasesc ideea ca asta trebuie facut cu multa precautie.
• In R. Moldova referendumul este o modalitate de a promova lucruri convenabile guvernarii pentru ca e singura metoda de spalare de creier. Este primul referendum constitutional. Pentru desfasurarea acestuia a fost modificata legislatia. Ma ingrijoreaza ca au fost eliminate toate filtrele parlamentare. (...)Este ingrijorator, pentru ca nu stim ce se va intampla dupa alegerea sefului statului. Daca va fi ales un presedinte puternic, putem presupune ca acest presedinte puternic, carismatic, ar putea recurge la precedentul creat de modificare a Constitutiei sa-si creasca numarul de atributii in stat. Sa-si creasca puterea. despre acest risc se discuta pe larg in societate si el nu poate fi ignorat.
  

Bogdan Tardea arata, la randul sau, ca doar o mica parte din electorat ia, de fapt, decizia de modificare a Constitutiei.

• In statele UE, la referendum se apeleaza foarte rar, existind o reticenta generala fata de acesta, fiind considerat drept instrument de manipulare a maselor. Practica generala existenta in UE ne vorbeste despre faptul ca referendumul are titlu consultativ pentru a adopta sau pentru a modifica o lege. Deci, o lege, si nu Constitutia.

• Reducerea procentului de participare la referendum de la 60% la 33% pare un non-sens juridic si electoral. Ce fel de "vointa populara" e aceea redusa la 33%, din care 17% decid soarta tarii? In acest caz, nu corpul electoral, nu poporul voteaza, ci doar o parte a poporului. Cu atat mai mult ca orice referendum, la general vorbind, are un caracter manipulativ, tinind cont si de cultura politica parohiala a populatiei, de predispozitia de a sustine puterea, de accesul limitat la sursele de informare. De altfel, chiar Romania este un caz clasic in acest sens: popuatia de fiecare data il sustine pe Traian Basescu in lupta contra "mafiei parlamentare".
• In Republica Moldova, referendumul, dupa cum prevede si Constitutia, are doar caracter consultativ. Rezultatul sau trebuie sa fie confirmat de 2/3 din deputati. Dar la 5 mai, Curtea Constitutionala a permis, nu fara presiuni din exterior, ca referendumul poate fi utilizat si ca mecanism de modificare a Constitutiei fara validarea in Parlament de cele 2/3 din deputati! 
• OSCE spune ca nu va monitoriza referendumul. Astfel, se creeaza conditii prielnice pentru falsificari masive, in special peste hotare. In Republica Moldova nu au votat niciodata mai mult de 20 de mii de oameni de peste hotare la alegeri. Acum insa au fost tiparite 200 mii de buletine de vot si avem deschise 80 de sectii de votare in strainatate, in situatia in care nu exista nici un tratat semnat cu statele in care deschidem aceste sectii de votare. In acest caz, ne intrebam: unde vor fi aceste sectii, cine va monitoriza referendumul, cum se va desfasura acest referendum? Aspectul economic e la suprafata, se cheltuiesc 40 de milioane de lei in plina criza economica!

O alta opinie are expertul de la IDIS "Viitorul", Cornel Ciurea, care crede ca acest context politic in care se afla Moldova de un an si jumatate a crescut interesul electoratului pentru referendum, cetatenii fiind bine informati despre ce e vorba.

• Asteptarile sunt destul de optimiste, sondajele arata ca populatia va veni intr-un numar destul de mare la vot, mai mult de 50% la referendum. De aceea partidele, mai ales cele care pledeaza pentru modificarea articolului 78 din Constitutie, nu-si fac probleme ca referendumul va fi validat.
• Nu putem vorbi despre experienta populatiei referitor la referendum, in conditiile in care a fost doar in anii '90 referendum consultativ si a trecut mult timp de-atunci. Dar cred ca populatia isi da bine seama despre mizele bataliilor politice de acum si despre necesitatea rezolvarii crizei politice prin acest referendum. Cred ca oamenii vor fi constienti atunci cand vor vota si o vor face in cunostinta de cauza.
• Populatia este destul de bine informata, din cauza crizei, a situatiei politice, oamenii sunt mult mai atenti la tot ce se intampla. Iar partidele politice isi ingaduie sa vorbesca si despre alte lucruri, nu numai despre referendum.
  

Campania pentru prezidentiale a inceput odata cu aceea pentru referendum

Campania pentru referendum nu a fost decat o pre-campanie electorala pentru prezindetiale si parlamentare, liderii partidelor mergand si pe ideea de a se promova pentru batalia electorala care va urma.

Bogdan Tardea spune ca "s-a observat foarte clar campania prezidentiala".

• Fiecare partid participant a afisat si sloganul, dar si tipologia de imagine a viitorului candidat la presedintie:  PLDM - presedinte puternic (aluzie la propriul lider Vlad Filat -dur, agresiv, hotarit, puternic, volitiv, la fel ca si VladimirPutin, PLM - presedinte curajos, demn, onest - aluzie la Mihai Ghimpu, iar PDM - presedinte al intregului popor (aluzie la Marian Lupu, care conform sondajelor, are o sustinere in toate segmentele sociale.

Aceasta concentrare pe lider are o explicatie, din punctul de vedere al politologului Igor Botan: "Politicienii nostri, noua generatie care vine in politica pentru cinci-sase cicluri electorale de cate patru ani, au recurs la artificii politice pentru a se promova si merg pe ideea ca intreaga noastra cultura politica patriarhala, parohiala, invechita impune existenta unui tatuc, o persoana care sa tina toate parghiile statale in mainile sale si promoveaza politici".

Cornel Ciurea remarca pregatirea in teritoriu a partidelor politice din Moldova, o pregatire pentru alegeri, mai degraba decat doar pentru referendum:

• Partidele politice sunt mai mult preocupate de desfasurarea unei campanii electorale care probabil va urma dupa acest referendum. De acest lucru ne putem convinge daca mergem in teritoriu si vedem ca partidele politice au creat si staff-uri electorale, cu o bataie mai lunga.
  
• E clar ca partidele electorale au intrat intr-o perioada electorala mai prelungita, in care referendumul este doar o prima etapa. Din aceasta cauza campania pro-referendum sufera foarte mult, este destul de anemica, vedem doar dezbateri la televiziuni unde partidele vorbesc despre referendum, dar si despre liderii lor, despre posibilele sanse in batalia electorala.

Care va fi viitorul Aliantei pentru Integrare Europeana?

Este intrebarea care apare firesc avand in vedere componenta destul de eterogena si rivalitatile dintre lideri. Mihai Ghimpu a spus intotdeauna ca este esentiala pastrarea AIE, dar in viitoarele alegeri prezidentiale si parlamentare anticipate solutia aleasa va fi ca fiecare partid sa mearga pe cont propriu. Vor purta adversarii manusi de catifea in confruntarile din campania electorala, astfel incat sa fie posibila regruparea lor in cadrul AIE?

In acest moment, prin declaratiile liderilor, startul confruntarii a fost dat. Principala confruntare va avea loc pentru presedintie, intre Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, si Vlad Filat, premierul actual si lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Lupu l-a acuzat pe Filat de tradare si de faptul ca ar fi in spatele scandalului Mafia, care il incrimineaza pe liderul democrat.

Ar fi posibila, dupa alegeri, crearea unui bloc de centru-stanga, adica o plecare a lui Lupu din cadrul AIE? Sau o alianta a altor partide din actuala alianta la guvernare cu opozitia, adica Partidul Comunistilor? Asta depinde de mai multi factori, cred analistii politici, dar principalul factor este renuntarea lui Voronin la conducerea PCRM, putin probabila in viitorul apropiat.

Politologul Igor Botan crede ca AIE este subminata de batalia pentru presedintie.

• AIE a rezistat pentru ca principalul sau oponent, PCRM, a fost intotdeauna destul de puternic si nu a ascuns niciodata dorinta de a se revansa. Recurgerea la referendum pentru trecerea la alegerea directa a sefului statului va submina foarte mult coeziunea care mai exista intre partidele din AIE. Deja este clar pentru toata lumea ca liderii au intrat in competitie si aceasta competitie pentru presedintia R. Moldova submineaza AIE.

• Dar exista si alti factori si ei depind de modul in care se va comporta Partidul Comunistilor. Daca PCRM renunta la rigiditatea sa, la comportamentul exclusivist - pentru care principiul era ori luam toata puterea, ori ramanem in opozitie pentru a ne lua revansa - nu este exclus ca PCRM sa fie capabil sa formeze o alianta cu alte formatiuni, inclusiv cu unele din AIE.

• In primul rand cu partidul domnului Lupu (n.red. Partidul Democrat, rupt din PCRM, odata cu plecarea lui Marian Lupu de la comunisti), care isi manifesta nemultumirea in public pe doua probleme majore: dupa ce Lupu anterior spunea ca nu mai este candidatul Aliantei, acum si-a revizuit punctul de vedere si spune ca alianta ar trebui sa aiba un singur candidat la presedintie daca vrea sa supravietuiasca dupa alegerile parlamentare anticipate. Al doilea punct este legat de scandalul Mafia, Marian Lupu a lasat sa se inteleaga ca in spatele acestui scandal indreptat impotriva sa ar fi Vlad Filat. Asadar lucrurile sunt complicate, iar relatiile dintre parteneri sunt deja deteriorate.

• Nu este exclusa nici varianta in care PLDM ar accepta o colaborare cu Partidul Comunistilor. Se discuta asta. Cu certitudine insa se poate spune ca Mihai Ghimpu niciodata nu va face o alianta cu Partidul Comunistilor pentru ca ea nu convine din punct de vedere electoral. Mihai Ghimpu si-a construit politica pe baza de confruntare cu PCRM, desi - daca ne uitam in programul electoral al Partidului Liberal - dupa promisiunile pe care le face este mai socialist decat PCRM.

Pe de alta parte, Cornel Ciurea nu crede ca toata confruntarea electorala va fi atat de dura incat sa nu permita o realiere a vechilor parteneri aflati la guvernare. Dar, spune expertul IDIS "Viitorul", nu numai confruntarea Lupu-Filat este dura, ci si cea pe dreapta AIE, intre Ghimpu si Filat.

• Se anunta mai multe lupte incrancenate si discutiile in Alianta sunt destul de fierbinti si se anunta chiar si mai incandescente. Alianta se afla in fata unui test extrem de important. Eu cred ca partidele din cadrul ei se afla in fata unui test foarte important si vor merge separat in alegeri. Nu se va putea gasi un candidat unic pentru presedintie si in campania electorala ele isi vor mai da cate un branci. Dar asta nu inseamna ca Alianta e sortita pieirii - liderii din AIE au spus tot timpul ca ea e importanta si ca destramarea ei ar insemna o lovitura data democratiei din Moldova. Deci interesul suprem, interesul national asa cum este el vazut de liderii Aliantei tine de o anumita coeziune, chiar daca perspectiva alegerilor anticipate creeaza si o dezbinare in acelasi timp.

• Cred ca acuzatiile reciproce deocamdata nu sunt devastatoare, chiar declaratia domnului Lupu referitor la tradarea din cadrul Aliantei a lui Vlad Filat a fost retractata, s-a revenit asupra ei si Marian Lupu a avut atitudini mai conciliatorii. Deocamdata partidele politice se calca pe bataturi, se ciondanesc, dar nu e o lupta pe viata si pe moarte in cadrul AIE si fiecare actor politic isi da seama ca vor reveni dupa alegeri si vor trebui sa discute posibilitatea unei noi aliante.

• Exista o alta rivalitate destul de importanta, cea intre Ghimpu si Filat. Ghimpu ar putea lua voturi de la Filat, ceea ce ar putea sa minimizeze sansele lui pentru turul doi. In acelasi timp PL trebuie sa aiba un varf de lance, nu se poate prezenta la alegerile prezidentiale fara un candidat propriu si aici e problema. (...) La noi, la Chisinau, s-a propus chiar si o varianta, retragerea din cursa a lui Ghimpu in favoarea lui Vlad Filat, bineinteles pentru anumite beneficii politice. Sincer nu cred in asta, interesul politic al PL cere sa aiba un lider in frunte, el sa fie cat mai vizibil si sa participe la toate confruntarile politice. Chiar daca sunt presiuni politice venite din afara, cred ca in beneficiul PL ar fi sa aiba propriul reprezentant.

• Preferinta electoratului de dreapta, al PL dupa Mihai Ghimpu este Vlad Filat. Vor conta, desigur, si declaratiile dupa primul tur ale politicienilor si ar fi in beneficiul ambelor partide ca PL sa isi directioneze alegatorii, in cazul in care Ghimpu va pierde, inspre PLDM, ca sa se creeze o apropiere ideologica.

• In cazul in care Vladimir Voronin se va retrage de la conducerea Partidului Comunistilor, o alianta intre PD si PCRM este ca si facuta, pentru ca PD ar putea sa opereze mult mai usor cu PCRM intr-o formula modernizata, decat cu Alianta, unde exista tot felul de creatori de tensiune si de surprize precum Mihai Ghimpu. Numai ca Vladimir Voronin nu va ceda atat de usor si nu va pleca in atat de scurt timp de la conducere, dupa cat se pare, iar intre el si Marian Lupu exista divergente de netrecut. Din aceasta cauza cred ca PD va gravita in continuare in jurul unei aliante de centru-dreapta.

In infruntarea Lupu-Filat, primul pare favorit, spune politologul Bogdan Tardea, vorbind pe cifrele sondajelor de opinie si mergand pe logica potrivit careia o parte din electoratul lui Voronin, care sta bine in sondaje, ar vota cu Lupu.

• In iulie, sondajul CBS AXA atesta pentru Vladimir Voronin un rating prezidential de 27%, Lupu 22%, Filat -16%. Daca Lupu si Filat apar in turul doi, acelasi sondaj ofera un scor de 39% la 23%, in favoarea lui Lupu, in conditiile in care 13% din electorat il reprezinta indecisii. Daca infruntarea din turul doi ar fi intre Voronin si Filat, atunci rezultatul ar fi 40% la 39% pentru Voronin.

• Sondajul prezentat recent de Asociatia Sociologilor si Demografilor ofera lui Voronin 22%; Lupu 19%, Filat 16%. Deci, Lupu pare a fi favorit.

• Dar batalia va fi dura. Vlad Filat creste rapid in sondaje, are un trend dinamic. Plus functia de premier, creditele Occidentului, care in septembrie vor permite majorari de salarii si pensii,  resursa mediatica si administrativa enorma. De altfel, Filat a si dat replica: Sergiu Mocanu a pornit o campanie de denigrare a lui Marian Lupu, acuzindu-l de legaturi cu unii oligarhi. Nu trebuie omis din calcule nici candidatul comunist, oricine ar fi acesta, care are sanse mari de a trece in turul doi.  

• PLDM inghite electoratul liberal, iar Vlad Filat se pare ca-l va zdrobi pe Ghimpu, care in turul doi va fi nevoit, daca nu si obligat sa-l sprijine pe Filat. Nu m-as mira daca deja in turul intai Ghimpu sa nu fie presat din exterior sa se retraga din cursa prezidentiala in folosul lui Vlad Filat.

• Mihai Ghimpu a declarat ca UE nu va permite crearea unui bloc de centru-stanga sub obladuirea Rusiei.

• Insa el nu este exclus daca in PCRM (dar si in PDM) vor avea loc anumite schimbari, in primul rand, ale unor indivizi ce fac crearea acestui bloc imposibila si daca va fi o modernizare, fie si partiala a PCRM (intinerirea echipei, remodelarea conducerii, revizuirea programului politic etc). Depinde si de conjunctura puterii, numarul de voturi acumulate in parlament, cine va fi presedintele tarii. Marian Lupu declara, ca viitoarea coalitie depinde si de comportamentul actorilor electorali (referire fina la PLDM dar si PCRM).

Cine este preferatul Rusiei? Dar al Occidentului?

Tardea vorbeste despre presiuni externe care ar putea fi exercitate. In aceste conditii si mai ales in contextul in care R. Moldova pare un teritoriu de confruntare pentru influenta intre Occident si Federatia Rusa, apare intrebarea cum se manifesta cele doua parti in confruntarea electorala de la Chisinau, care sunt favoritii fiecareia dintre ele.

Lupu pare favoritul Rusiei, in timp ce Filat este sprijinit de Occident. Mai mult, s-a scris la Chisinau ca intalnirea de la Iasi dintre presedintele Basescu si premierul Vlad Filat a fost indiciul clar al preferatului Vestului. Basescu insa ar fi fost pus intr-o situatie dificila, intrucat a trebuit sa "il imbratiseze" pe Filat, in conditiile in care are o relatie mai mult decat buna cu pro-romanul Ghimpu. Subtilitatile, insa, le dezleaga politologii.

Cornel Ciurea crede insa ca sprijinul lui Basescu pentru Filat va merge atat de departe pentru a renunta la simpatia lui pentru Ghimpu.

• Marian Lupu este, mai curand, preferatul Rusiei, iar Vlad Filat al Occidentului. Se simt aceste influente externe. Chiar daca judecam dupa discursurile partidelor politice, remarcam ca Marian Lupu are un discurs destul de prudent -conflictele cu Moscova sunt generate de presedintele ad interim, domnul Ghimpu - ia o distanta de aceste decrete si atitudinea sa este destul de impaciuitoare si sa faca reverente in fata Rusiei. S-a vazut clar, PD joaca cartea Rusiei, chiar daca in analizele din ultimul timp acest partid este tratat si la Moscova drept un partid pro-european. Sigur, Rusia nu mai poate miza pe partide 100% pro-rusesti in R. Moldova si de aceea trebuie sa construiasca un joc, sau un dialog cu partide pro-europene.

• PLDM, fiind un partid de centru-dreapta, este curtat de tarile occidentale. Si aici este importanta relatia de concubinaj cu PL, vazut ca un partid pro-romanesc, sustinut de Romania, mai putin de Occident. Este interesant acest dialog intre doi aliati, care sunt si rivali in acelasi timp.
• Nu cred ca sprijinul lui Basescu pentru Filat va merge atat de departe pentru a renunta la simpatia lui pentru MIhai Ghimpu. Nu stiu cum se vor construi jocurile in continuare. PL ar putea avea un candidat la alegerile prezidentiale, ceea ce i-ar incurca un pic jocurile lui Filat. Daca Occidentul si Bucurestiul vor reusi sa il convinga pe Mihai Ghimpu sa se retraga din cursa, atunci asta ar spori sansele dreptei, dar ar afecta sansele PL pe viitor.
  

Politologul Igor Botan da o interpretare proprie intalnirii Basescu-Filat de la Iasi, aratand ca ea este raspunsul la intalnirea Voronin-Nariskin. El nu crede ca Rusia are un preferat, dar e sigur ca nu l-ar prefera pe Ghimpu la presedintie.

• Intalnirea dintre presedintele Basescu si premierul Filat la Iasi a fost un raspuns la intalnirea de la Moscova dintre domnii Voronin si Nariskin, pentru ca se spunea ca acolo reprezentantii Fed. Ruse au incercat sa tatoneze daca e posibila o eventuala majoritate de centru-stanga cu simpatii pro-rusesti. Nu stiu daca putem spune cu simpatii pro-rusesti, pentru ca, oficial, intreaga clasa politica spune ca este atasata valorilor europene, ca singura posibilitate de modernizare posibila a R. Moldova. Dar Fed. Rusa are interese care tin de sustinerea la Chisinau a unui presedinte care nu va da batai de cap Rusiei, adica nu va scoate in prim plan problema retragerii militare rusesti din Transnistria.

• Cred ca Rusiei i-ar fi tot una cine ar deveni presedinte al R. Moldova, cu exceptia, desigur, a lui Mihai Ghimpu, care a devenit agasant pentru Federatia Rusa prin aceste decrete dupa care nu urmeaza nimic. (...) Sunt fara impact real. Mai degraba suntem noi pedepsiti, R. Moldova, pentru ca Rusia introduce embargouri pentru a le crea unor tari ca Moldova si Georgia reflexe conditionate. In rest, ca e domnul Lupu sau Filat sau doamna Greceanai pentru Rusia va fi acelasi lucru, pentru ca problemele ei in R. Moldova sunt legate de prezenta militara in Transnistria. Mesagerii rusi dau de inteles foarte clar ca sunt dispusi sa influenteze Tiraspolul pentru solutionarea conflictului daca Moldova ar accepta baze militare in Transnistria.

La randul sau, Bogdan Tardea revine la ideea ca Basescu ar fi avut un preferat si a fost obligat de Occident sa il sprijine pe Filat.

• Romania l-a sustinut univoc pe Ghimpu pina la 19 august, cand a avut loc intalnirea Vlad Filat -Traian Basescu. A fost un semnal clar, chiar prin incalcarea ritualului diplomatic, ca Vlad Filat este acum favoritul Occidentului. Se pare ca decizia finala a fost luata in august 2010, iar Traian Basescu pur si simplu a fost "informat". Desi Traian Basescu ar prefera sustinerea lui Mihai Ghimpu si a PLM, care nu-si ascund viziunile unioniste.

• Totusi, la nivel subteran, Romania va continua sustinerea PLM, dar la nivel oficial a lui Vlad Filat. Premierul este practic insotit in toate actiunile sale de ambasadorul SUA la Chisinau, a obtinut credite fabuloase de la UE si SUA, a demarat procesul de negocieri vizind asocierea la UE. Or, UE a tergiversat din rasputeri initierea negocierilor cu PCRM, iar FMI in plina criza economica evita ajutorarea Republicii Moldova. Iata ca schimbarea puterii aduce "minuni".

• Occidentul practic legitimeaza incalcarea grava a Constitutiei si a normei democratice pentru a-si sustine "favoritii". Paradox: Vlad Filat reuseste sa se intilneasca la un meci de fotbal cu Igor Smirnov, presedintele autoproclamatei republici Nistrene, cu implicarea directa a Occidentului! Dar aici vom mentiona un aspect: Vlad Filat se bucura de sustinerea in special a fortelor conservatoare din UE si SUA, iar Marian Lupu are sustinerea Internationalei Socialiste. PCRM e sustinut de PEL. Deci, si unitatea Occidentului este una firava in acest aspect.

Alegeri parlamentare si prezidentiale simultan sau nu?

Odata validat rezultatul referendumului, ramane sa se stabileasca data alegerii presedintelui si cand  va avea loc dizolvarea parlamentului, pentru organizare de alegeri parlamentare anticipate. O data probabila a alegerilor prezidentiale ar fi noiembrie, insa ramane sa se stabileasca daca parlamentarele vor avea loc tot atunci.

Simultaneitatea alegerilor ar putea fi cauzata de dorinta de a zdrobi Partidul Comunistilor, crede politologul Bogdan Tardea.

• Secretarul general al Consiliului Europei a recomandat organizarea alegerilor concomitent. Logica Occidentului si a elitei moldovenesti e simpla: a zdrobi PCRM. De aceea, Vladimir Voronin a fost exclus din cursa electorala, printr-o decizie a Curtii Constitutionale. Astfel, PCRM, teoretic, ramine fara candidat la prezidentiale. Deci, fara locomotiva parlamentara.

• Aceasta si este miza alegerilor: concurentii puternici Lupu si Filat au drept scop sa acumuleze mai multe voturi si sa zdrobeasca PCRM. Daca cineva voteaza presedintele unui partid, normal ca va vota si partidul. Daca alegerile se separa, PCRM poate acumula o majoritate parlamentara confortabila.

Expertul Cornel Ciurea spune ca totul e un calcul al partidelor:

• Partidele politice au calculele lor, noi - expertii politici - preferam sa vedem alegerile prezidentiale si parlamentare desfasurandu-se simultan, pentru ca dizolvarea Parlamentului e o asteptare mai veche si acest proces a cam fost taraganat. Inca o tergiversare in plus ar insemna ca partidele au o atitudine frivola fata de Constitutia tarii. Ceea ce s-a si vazut anterior, dar cred ca lucrurile ar merge mult prea departe.

• Unele partide din Alianta, mai ales acelea care nu stau foarte bine in sondaje, probabil prefera ca alegerile anticipate sa se desfasoare mai tarziu decat cele prezidentiale. Mai ales Paridul Liberal si Alianta Moldova Noastra. AMN ar prefera alegeri parlamentare anticipate anul viitor, iar Mihai Ghimpu n-a vorbit niciodata foarte clar despre termenele desfasurarii alegerilor. PLDM ar putea accepta desfasurarea concomitenta a prezidentialelor si parlamentarelor anticipate, evitand riscurile unei ierni care ar putea fi dificila, avand in vedere ca si-a asumat actul guvernarii. PD-ul probabil este pregatit pentru desfasurarea in acelasi timp.

Scandalul de spionaj romano-rus are legatura cu alegerile din Moldova?

In mod cert, a spus ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, intr-un interviu acordat la inceputul saptamanii televiziunii publice. Ce spun politologii din Moldova?

Igor Botan: Nu cred in asta, Rusia are parghii destul de puternice pentru a influenta Chisinaul, controleaza practic in totalitate Transnistria, e constienta ca 30% dintre cetatenii Moldovei sunt rusi sau rusofili si au destule posibilitati pentru a mentine in viata politica un partid care sa le exprime interesele. Rusia are parghii foarte puternice comerciale asupra R. Moldova. Scandalul diplomatic Romania-Rusia are doar o legatura tangentiala cu R. Moldova.

Bogdan Tardea: Obiectiv, asistam la lupta dintre doua foste metropole pentru un teritoriu aflat "in disputa". Rusia nu-si retrage trupele pacificatoare, Romania, nu semneaza tratatul de frontiera si tratatul politic de baza, manifesta paternalism politic in relatia sa cu Republica Moldova. Bucurestiul utilizeaza constructii etnocentriste, gen "doua state romanesti", pe cind Rusia speculeaza ortodoxismul ca element ce uneste R.Moldova la "Sfanta Rusie", teza afisata recent de Patriarhul Kiril. Toate aceste lucruri creeaza tensiuni in interiorul R. Moldova, dar si in relatiile Romaniei cu Rusia, care - la fel ca si Bucurestiul - considera Republica Moldova zona a intereselor sale politice vitale. 

Cornel Ciurea: Legatura a fost, pentru ca informatiile pe care diplomatul roman vroia sa le obtina de la rusi viza Transnistria. Aceste confruntari diplomatice ne pun in garda si demonstreaza intetirea luptei geo-politice in regiune. Am devenit un mar al discordiei, disputat atat de Rusia, cat si de Romania. Diplomatia noastra a preferat sa taca, ceea ce a fost cea mai buna optiune. Dar nu a tacut liderul transnistrean, care a spus ca R. Moldova merge intr-o directie gresita, supusa romanizarii progresive si ca Transnistria isi va urma propria cale. Declaratiile facute de domnul Basescu la Iasi au incitat spiritele si nu prea sunt sigur ca asta e cea mai buna modalitate de a intretine o relatie cu R. Moldova.

Sursa: HotNews.ro