Primul referendum constituţional din istoria Republicii Moldova pare, aproape sigur la această oră, să fi eşuat; alegătorii şi-au reconsiderat dramatic opţiunile pe care le-au exprimat în sondajele de opinie atunci când au pledat în masă pentru alegerea directă a şefului statului. Rezultatele preliminare arată o rată de participare la vot de ceva peste 30 de procente, în loc de o treime din totalul alegătorilor.... Cum poate fi explicată această situaţie şi, mai ales, ce urmează? Vom discuta în această dimineaţă cu domnul doctor în drept, profesorul universitar Victor Popa.
Europa Liberă: Domnule Popa, iată că ceea ce părea o certitudine s-a dovedit a fi o iluzie - o majoritate covârşitoare în sondaje, care opta în s-a dovedit o minoritate insuficientă pentru validarea plebiscitului în realitate. Ce trebuie să urmeze, luând în consideraţie constrângerile legislaţiei?Victor Popa: Bineînţeles că acesta este un examen foarte serios pe care nu l-a trecut, haideţi să zicem aşa, democraţia din R. Moldova. Evident că urmează dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate. Însă vreau să vă spun că mai există o şansă, o încercare. Totuşi, inițiativele de modificare a acestui articol 78 în Parlament, ele au fost prezentate Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv şi ele sunt în vigoare.
Deci, Parlamentul ar putea reveni la reexaminarea lor chiar dacă acest referendum a eşuat. Eu vorbesc despre asta ca o posibilitate, eventualitate, dar nu ştiu ce decizia va lua Alianţa pentru Integrare Europeană,, ca majoritate parlamentară. Deşi chiar liderul comuniltilor, Vladimir Voronin, s-a exprimat că Parlamentul ar putea să încerce să examineze această problemă. Deşi este cam problematic, pentru că aceste două opţiuni sunt cam diametral opuse, Partidul comuniştilor optează pentru alegerea şefului statului în Parlament, pentru păstrarea regimului parlamentar, iar Alianţa a venit cu iniţiativa despre alegerea şefului statului de către popor. Bineînţeles, ca să ajungă la un consens, cineva trebuie să cedeze...
Europa Liberă: Domnule Popa, da, spuneţi-ne vă rog, odată ce un referendum privind modificarea articolului constituţional care prevede modalitatea de alegere a şefului statului a eşuat, se poate reveni, conform spiritului şi literei Constituţiei, iată, în Parlament cu aceiaşi încercare?
Victor Popa: Înţelegeţi, nu este o reglementare care ar stabili că, uite, dacă, de exemplu, a eşuat referendumul, mai mult... punct... nu se mai poate examina şi gata.
Europa Liberă: Teoretic, am putea şi mîine anunţa că revenim...
Victor Popa: Nu, nu mîine, pentru că termenul cela de examinare după şase luni după ce vine iniţiativă vine cam prin luna noiembrie, începutul lui noiembrie, deci Parlamentul ar putea să purceadă la examinarea acestei probleme. Deşi vreau să vă spun că ar fi puţin cam imorală situaţia asta - cînd poporul la referendum a zis nu, iar Parlamentul se antrenează totuşi, haideţi să facem această modificarea. În mod normal ar trebui să urmeze dizolvarea Parlamentului şi alegeri parlamentare.
Europa Liberă: Dl. Voronin, liderul partidului comuniştilor spusese la un moment dat aseară într-o intervenţie la un post de televiziune că, de fapt, nici n-ar fi nevoie de cele şase luni în ceea ce priveşte încercarea de a rezolva problema în Parlament, prin intermediul iniţiativei comuniştilor. Credeţi că are dreptate?
Victor Popa: Nu, nu are dreptate, pentru că aceste şase luni sunt stabilite printr-o normă constituțională. Art. 143 din Constituţie, el prevede că Parlamentul poate adopta o lege privind modificarea Constituţiei după şase luni de zile de la data depunerii acestei iniţiative. Şase luni expiră la începutul lunii noiembrie.
Europa Liberă: Asta ar însemna, dacă ne gîndim la toate procedurile şi la, mă rog, dispoziţia sau discreţia preşedintelui în exerciţiu, asta ar însemna alegeri în primăvară, cum spun unii analişti, nu?
Victor Popa: Acuma trebuie să urmărim care va fi decizia pe care o vor lua... Pentru că poate să urmeze decretul privind dizolvarea Parlamentului, poate să fie aşa ceva, şi stabilirea datei alegerilor anticipate. Sau poate să urmeze decizia, dacă se ajunge la un consens cu Partidul comuniştilor, de exemplu, ca Parlamentul să mai facă o încercare de modificare a acestui articol din Constituţie. Şi după aceea numirea alegerilor anticipate. Adică variante sunt mai multe - acuma urmează să vedem care va fi decizia factorilor politici din Alianţa pentru Integrare Europeană.
Europa Liberă: Dle. Popa, în situaţia în care s-a întîmplat ceea ce s-a întîmplat, un lucru paradoxal dacă pornim de la ceea ce arătau sondajele, în ce măsură credeţi că, aşa cum propun unii, ar fi poate indicată obligativitatea votului?
Victor Popa: Nu, aceasta nu poate să fie, pentru că votul este un drept şi cetăţeanul nu poate fi impus ca el, în mod obligatoriu, să se ducă să voteze. Aici intervine altă problemă - nu obligativitatea votului. În general, pentru participarea cetăţenilor nu trebuie puse anumite bariere - deci că trebuie să participe 50 plus 1 sau o treime sau nu ştiu cît. Graţie faptului că votul este facultativ, adică omul decide se duce sau nu se duce..., atunci este normal ca aceste restricţii să se scoată şi aceste plebiscituri să aibă loc cu atîţia cetăţeni cîţi au venit.
Pentru că aceştia sunt cetăţenii activi, ăştia sunt cetăţenii care se gîndesc - da, domnule, trebuie să mă duc, pentru că dacă nu mă duc vor decide alţii. Iar cel care stă acasă şi zice că - e e e... Nu mă duc că dacă mă duc, degeaba mă duc - trebuie să fie conştient că vor decide cei care s-au dus. Din punctul acesta de vedere, eu nu văd aici nici o încălcare a democraţiei.
Uitaţi-vă că, în fond, absenteismul există şi un absenteism politic, dar există şi un absenteism de acesta pur social, cînd omul este indiferent. Altceva că statul este obligat să pună la dispoziţia cetăţeanului toate posibilităţile - şi secţii de votare, şi buletin de vot, şi informaţie, şi ce are loc, adică absolut nici o restricţie, iar cetăţeanul trebuie să decidă.
Europa Liberă: Apropo, de reformarea în general a Constituţiei, acum cum vi se pare ideea de a supune o lege fundamentală nouă referendumului, de vreme ce un singur articol agreat în sondaje de peste 70 % iată n-a trecut?
Victor Popa: Da, este adevărat că dacă ar fi fost doar art. 78, ci întreaga Constituţie, ar fi fost aceeaşi soartă. Dar eu nu aş zice că este un paradox. Deci, de ce nu au coincis sondajele cu rezultatele referendumului? Pentru că în sondaje oamenii au spus discret ce cred ei, deci, cum ar fi mai bine - ca şeful statului să fie ales de către popor sau de către Parlament. Ei au răspuns - da, credem că noi trebuie, poporul. Însă cînd ne-am apropiat de plebiscit, aici au fost ascultători mai ales alegătorii Partidului comuniştilor care au fost chemaţi să boicoteze referendumul.
Şi, uitaţi-vă, dacă este o medie de participare de cam vreo 55, pînă la 60, aşa. Cam toate alegerile care au fost pînă acum în R. Moldova au arătat că nu s-a ridicat mai mult de 60 la sută de participare. Bine, din aceştia 60, să admitem, 30 sunt ascultători docili ai comuniştilor, care au zis bine, dacă ne cheamă partidul, atunci nu ne ducem, da? Şi au rămas încă 30. De unde să se ia 33, sau 40 sau 50? Cînd asta este realitatea. Dacă nu ar fi fost această chemare de boicotare, nu numai din partea PCRM, dar şi a altor partide, deci, rezultatul bineînţeles că avea să fie altul.
Europa Liberă: Foarte scurt, dle. Popa. Care este prognoza dv. totuşi - cum vor evalua lucrurile în următoarele săptămîni, poate luni? Credeţi că Alianţa va fi capabilă să găsească o soluţie împreună cu opoziţia?
Victor Popa: Da, eu cred că asta ar fi o posibilitate. Şi a doua posibilitate este, bineînţeles, dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate.
Europa Liberă: Dle Popa, vă mulţumim foarte mult.
