Interlic.md

Eşec al referendumului pentru ieşirea dintr-o lungă criză politică si constitutional din Republica Moldova. Acum, criza s-a agravat și mai mult, încrederea în clasa politică este in continua scadere. Ce inseamna pe plan regional aceasta infringere „la puncte" a AIE ? E intrebarea la care Europa Liberă cauta sa afle raspuns de la cercetatoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.

Anneli Ute GabanyiAnneli Ute Gabanyi: „Sigur că această coaliţie de guvernământ a părut să fie, ca să spun aşa, garanţia pentru sau împotriva anumitor tendinţe în politica externă a Republicii Moldova. Şi cred, că acestea sunt şi pericolele, care ar putea să reiasă din această evoluţie. În primul rând, relaţia cu România, a fost una dintre mize, relaţia sigur mult îmbunătăţită. Şi relaţia cu Rusia, de asemenea, pare a fi vizată. Respectiv, o politică ceva mai contodentă, ceva mai ascuţită, ceva mai sigură de sine vis-a-vis de Rusia. Nu ştiu, dacă Uniunea Europeană se va considera vizată. Pentru că eu sunt încă convinsă de faptul că în Uniunea Europeană s-a schimbat ceva în favoarea Republicii Moldova. Şi aş spera foarte mult, ca cei de la Bruxelles vor vedea problemele, la care de altfel au încercat să ajute, să susţină, cel puţin ajungerea la o decizie în problemele politice, problemele constituţionale. Dar sper foarte mult, ca această evoluţie să nu aibă repercusiuni negative asupra relaţiilor cu Uniunea Europeană."

Europa Liberă: Doamna Gabanyi, să înţelegem, că Moldova se întoarce cu un an în urmă? Pe ce termen de acum înainte pot fi adumbrite aspiraţiile Moldovei de integrare europeană?

Anneli Ute Gabanyi: „Cred că va depinde şi de felul, în care se va ieşi din această criză. Personal trebuie să spun, că am fost puţin sceptică vis-a-vis de încercările de a ieşi din această criză politică constituţională din Rrepublica Moldova."

Europa Liberă: De ce aţi fost sceptică?

Anneli Ute Gabanyi: „Vă spun sincer, pentru că de la început parcă a fost o frică în anumite medii politice de a supune deciziile la care Alianţa, hai să spunem pe şleau, dorea să ajungă. Deci, o oarecare neîncredere, dacă ideile Alianţei de a ieşi din criză erau validate şi erau realmente susţinute de către majoritatea alegătorilor din Republica Moldova. Este foarte greu de explicat, este un sentiment. Am avut întotdeauna impresia, că se caută o ieşire sigură, o ieşire care să nu comporte risc. Şi exact acest lucru s-a întâmplat. Adică, fiind siguri că nu riscă prezenţa alegătorilor la acest referendum, care trebuia bineînţeles să rezolve toate problemele, s-a văzut că alegătorii nu au acţionat conform aşteptărilor. Înseamnă, că şi aceste aşteptări poate nu au fost corecte, nu au fost realiste. Şi acest lucru mă face să-mi pun problema, dacă partidele democratice au fost în stare să evalueze exact starea de spirit a populaţiei. Se pare, că Partidul Comuniştilor se pricepe mai bine atât la evaluarea stării de spirit, cât şi la manipularea ei."

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi, că aţi fost sceptică şi până la data de 5 septembrie, când a avut loc acest referendum. Pe de altă parte, am avut sondaje de opinie, care arătau, că prezenţa la plebiscit ar putea să ajungă până la 70 % din populaţia cu drept de vot. Un sociolog de la Chişinău explica diferenţa dintre sondajele de opinie, făcute în ajun şi prezenţa la referendum cam în felul următor, că „unul din doi respondenţi s-a ţinut de cuvânt şi a făcut ceea ce a declarat. Lucrurile trebuie legate de natura umană. Adică de mentalitatea celor care trăiesc în această ţară, Republica Moldova, şi pentru care nu există coerenţă între ceea ce spun şi ceea ce ajung să facă".

Anneli Ute Gabanyi: „Noi cunoaştem această diferenţă. Şi uneori este şi diferenţa între a spune adevărul unui interogator la sondaj, despre care se presupune, totuşi, că ar putea să evalueze participarea. Şi se ştia, că participarea la referendum va fi un lucru pozitiv, iar neparticiparea - un lucru negativ. Dar aici, cred, că e un fel schizofrenie, care nu s-a bănuit a fi atât de mare în randul populaţiei. Nu a fost luată în cont. Sigur, şi eu am văzut aceste cifre la referendum. Chiar am avut aşa o frică, o încordare inexplicabilă, care din păcate s-a adeverit."

Europa Liberă: Putem vorbi despre efectul negativ asupra campaniei pentru referendum a acuzaţiilor constante, lansate de către actorii politici din ambele tabere care se fac responsabili, totuşi, pentru această criză politică din Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Da. Faptul, că s-a luat drept garantată prezenţa unei majorităţi necesare la referendum, i-a făcut pe cei din Alianţă să nu se lupte pentru, şi pentru explicarea, şi lupta pentru o decizie corectă în întrebarea precisă a referendumului. Din păcate, s-a văzut că ei s-au luptat unul împotriva celuilalt, ca şi cum ar fi deja alegerile prezidenţiale. Ceea ce, de fapt, a fost o foarte mare greşeală. Arată de asemenea, că aşa-zisa clasă politică, cel puţin partea ei democratică, iarăşi a greşit într-o apreciere corectă a stării de spirit, dar şi în evaluarea, ca să spun aşa, a cunoştinţelor. Se pare, că oamenii nu au înţeles prea bine aceste fineţuri constituţionale. Cred, că iarăşi oamenii nu au fost informaţi corect. O luptă electorală, mai ales de o astfel de importanţă, trebuie într-adevăr dusă şi pe linia informării corecte."

Europa Liberă: Doamna Gabanyi, revenirea comuniştilor la guvernare în Republica Moldova pe acest fundal, în asemenea circumstanţe, este posibilă, credeţi?

Anneli Ute Gabanyi: „Tare mă tem, că cel puţin acest referendum şi rezultatul la care s-a ajuns, ar trebui să dea de gândit foarte mult politicienilor din Alianţă. De fapt, ar fi putut să ştie şi de dinainte, cam care ar putea să fie efectele. Pentru că şi în anii 90 am avut fenomene asemănătoare. Destrămarea coaliţiilor şi lupta unuia împotriva celuilalt. Este un fenomen general în ţările de tranziţie, că atât politicienii de pe listele unor partide comuniste, sau ex-postcomuniste, cât şi electoratul lor sunt mai docili, sunt mai supuşi ordinelor de la centru, decât, ca să spun aşa, alegătorii şi reprezentanţii unor partide democratice. Acest lucru este, de fapt, un lucru bun, pentru că aşa este democraţia. Numai că, din păcate, în lupta corp la corp între aceste două ideologii, cea cu un succes uneori mai mare este cea docilă, cea postcomunistă."

Europa Liberă: Partidul Comuniştilor, partidul domnului Voronin acum ar avea o armă propagandistică mare pentru o eventuală campanie electorală pentru alegerile parlamentare?

Anneli Ute Gabanyi: „Teoretic, da. Dar, cum vă spuneam, este vorba de a face o analiză profundă a felului, în care a eşuat lupta partidelor din Alianţă pentru acest referendum. Şi a trage anumite concluzii. De altfel, auzind rezultatul acestui referendum, mi-a venit în minte spontan şi nu pot să nu vi-l spun, un citat din marele dramaturg german, Bertolt Brecht, care a spus la un moment dat: „dacă nu ar fi mai simplu, ca guvernul să dizolve poporul şi să-şi aleagă un altul". Cred, că această soluţie în orice caz nu este cea recomandabilă şi, mai ales, nu este posibilă, dar cred, că o remaniere profundă a întregii strategii a partidelor Alianţei şi în sfârşit, elaborarea şi aplicarea unei strategii comune ar fi lucrul absolut esenţial. Dacă nu, nu ştiu în ce direcţie va merge Republica Moldova."

Europa Liberă: O să vă întreb în ce direcţie credeţi, că va merge Republica Moldova. Dar acum vreau mai întâi să aflu, pe cât de mult contează ca această Alianţă pentru Integrare Europeană să rămână unită, să rămână una consolidată?

Anneli Ute GabanyiAnneli Ute Gabanyi: „Ar trebui nu numai să rămână consolidată, mă rog, cât este. Dar ar trebui realmente să strângă rândurile. Să facă o evaluare absolut corectă, absolut onestă şi să vadă unde sunt punctele în care se înţeleg şi care sunt punctele unde, eventual, ar trebui revizuită strategia. Dar aşa, am impresia, că omul de rând percepe numai această cacofonie de opinii, percepe numai opoziţia, chiar uneori şi antipatia personală, rivalitatea între liderii acestor partide. Şi nu are încredere că acest partid, odată ajuns la guvernare, prin alegeri, ar putea realmente să facă o politică coerentă. Ceea ce ar fi nedrept, pentru că realizările, pe care Alianţa le-a făcut în domeniul politicii externe, hai să spunem clar, vis-a-vis de Uniunea Europeană şi relaţiile cu România, sunt benefice pentru oamenii de rând, pentru poporul Republicii Moldova. Acest lucru, probabil, ar trebui comunicat mai bine."

Europa Liberă: La ce să se aştepte Republica Moldova după eşecul referendumului? La o apropiere de Occident? Sau să revină iarăşi în braţele Rusiei?

Anneli Ute Gabanyi: „Până la urmă tot Moldova decide. Pentru că nici Rusia nu ar putea să împingă Moldova într-o direcţie, pe care oamenii şi guvernanţii nu o vor. Şi nici Uniunea Europeană nu poate să-i tragă cu forţa. Ştiţi Dumneavastră, dragoste cu forţa nu există. Şi cred, că Uniunea Europeană, probabil, va da dovadă de o oarecare ezitare în evaluarea foarte categorică a acestui rezultat. Până la urmă, este un exerciţiu democratic, la care din motivele pe care se încearcă acum, văd în Rrepublica Moldova, să se explice raţiunile şi consecinţele, o alegere democratică, care, însă, a fost luată în mod corect şi democratic. Dacă, cum spuneam, poporul n-a văzut importanţa participării... Şi poate să mai menţionăm încă un lucru - boicotul, la care a chemat Partidul Comuniştilor a fost mai simplu de realizat. Pentru că boicotând, puteai foarte bine să-ţi exerciţi şi indolenţa. Adică, a merge la vot ar fi însemnat un act pozitiv, o acţiune. Boicotul a fost mai simplu."

Europa Liberă: În concluzie: Occidentul va continua cu siguranţă să monitorizeze evoluţia ulterioară a situaţiei politice din Moldova, precum şi modul de desfăşurare a alegerilor anticipate. Se discută foarte mult, aceste alegeri credeţi că vor veni degrabă? Acum, în toamnă ar putea să se desfăşoare?

Anneli Ute Gabanyi: „De asemenea cred, că ar trebui să se bazeze alegerea termenului alegerilor viitoare tot de către Alianţă şi pe baza unor criterii, care ar putea să le fie potrivnice sau favorabile. Personal, nu ştiu exact cum se evaluează, de exemplu, această iarnă. Cum se va trece prin această iarnă? Uneori se spune, că alegeri după o iarnă grea şi în care, eventual, ursul rusesc ar mai putea să-şi bage şi coada, vor fi mai favorabile, decât alegeri în toamna aceasta." (Europa Liberă )