Eşecul referendumului din 5 septembrie, primul în întreaga istorie de aproape 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova, într-o problema principială pentru viitorul acestei ţări, reprezintă un vot de neîncredere acordat nu doar alianţei de guvernământ, ci, în primul rând, statului moldovenesc, consideră cunoscutul expert rus Serghei Kolerov, într-un amplu comentariu publicat la începutul acestei săptămâni pe site-ul agenţiei Regnum, preluat miercuri de mai multe media electronice ruse şi ucrainene, monitorizate de Agerpres.
Potrivit acestuia, eşecul nu este o victorie a Partidului Comunist, aşa cum s-au grăbit să prezinte situaţia oficialii ruşi, care continuă să resimtă dureros despărţirea de partidul lui Vladimir Voronin, ci este în primul rând o înfrângere a entităţii administrativ-teritoriale sub numele 'Republica Moldova' - a întregii ei clase politice, inclusiv a Partidului Comunist, care, după cum a recunoscut liderul său, 'nu ştie ce să facă cu această victorie'.
Consecinţa logică a acestei înfrângeri va fi, estimează el, 'demontarea' Republicii Moldova, proces ce s-ar putea extinde pe o perioadă lungă de timp, dacă nimeni din 'interior' sau 'din exterior' nu va da un brânci Basarabiei în cădere.
Cu cea mai mică ocazie, mai mult de 70% dintre alegătorii moldoveni 'votează cu picioarele', apreciază el, între Vest şi Est, arătând că le este 'indiferent' viitorul statului lor şi că lupta pentru putere între elitele de 'dreapta', 'stânga' sau 'centriste' nu are nicio legătură cu ei. Şi că puterea reprezentată fie de Voronin, fie de Ghimpu înregistrează, în ciuda diferenţei de retorică, rezultate similare, cum ar fi embargoul rusesc la vinurile moldoveneşti în 2006 şi 2010, o povară excesivă pentru populaţie.
O consecinţă imediată a eşecului din 5 septembrie va fi aprofundarea crizei politice şi divizarea societăţii moldoveneşti, deteriorarea situaţiei economice şi sărăcirea în continuarea a populaţiei, precum şi creşterea resentimentelor, estimează Serghei Kolerov.
În comentariul său, acesta susţine că Mihai Ghimpu, care va rămâne în continuare la cârma 'Titanicului numit Basarabia' până la alegerea unui nou parlament şi, în consecinţă, a unui nou preşedinte, va continua demersurile antiruseşti, crescându-şi popularitatea în rândul electoratului românofil şi încrederea din partea 'patronilor de la Bucureşti'. În consecinţă, susţine el, este inevitabilă radicalizarea tendinţelor centrifuge în sudul locuit de găgăuzi şi bulgari al Republicii Moldova şi în nordul 'rusofon', situaţie de care, în opinia sa, va încerca să profite Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin.
În acest context, anticipează expertul citat, evoluţiile după 'scenariul din Kârgâzstan', prezis de mai multe luni Republicii Moldova, vor deveni mai actuale ca oricând, iar 'salvarea ţării de sub ocupaţia română' derulată sub conducerea comuniştilor moldoveni ar putea duce la dezmembrarea republicii, fără vreo intervenţie din afară.
O altă posibilă consecinţă a agravării crizei politice în Republica Moldova, apreciază el, va fi pierderea definitivă a încrederii Occidentului şi, în primul rând a Uniunii Europene, în autorităţile de la Chişinău şi diminuarea interesului occidentalilor pentru regiune. Aceasta se va traduce prin suspendarea investiţiilor şi creditării suplimentare şi, posibil, prin măsuri restrictive împotriva imigranţilor din Basarabia. Recentul scandal legat de politica României cu privire la liberalizarea accesului basarabenilor la cetăţenia română, expulzarea ţiganilor români şi bulgari din Franţa şi radicalizarea tendinţelor xenofobe faţă de imigranţi pe ansamblu în UE reprezintă o dovadă în acest sens, în opinia expertului rus.
În plus, adaugă el, 'eşecul Republicii Moldova', confirmat de cetăţenii acesteia la recentul plebiscit, întăreşte poziţia Transnistriei şi face din nou actuală problema recunoaşterii sale. Potrivit acestuia, independenţa regiunii devine actuală în primul rând pentru Basarabia, nu pentru 'patrioţii' din Partidul Comunist moldovean, 'preocupaţi de pierderea puterii', ci pentru adepţii reali ai statalităţii moldoveneşti indiferent de naţionalitate, moldoveni, ruşi, găgăuzi, bulgari, ucraineni etc. 'Ei ar trebui în sfârşit să înţeleagă că numai Tiraspolul le poate garanta un stat multinaţional pe ruinele fostei URSS şi nu Chişinăul, care s-a discreditat el însuşi în decursul celor aproape două decenii care s-au scurs de la colapsul Uniunii Sovietice' - comentează Serghei Kolerov, care estimează că în acest caz Transnistria devine un pol de atracţie pentru Găgăuzia şi nordul Basarabiei, cu centrul administrativ la Bălţi.
În opinia sa, acea forţă politică ce îşi va asuma răspunderea pentru punerea în aplicare a acestei iniţiative va avea o şansă să rezolve şi actuala criză politică din Basarabia şi 'conflictul îngheţat' din Transnistria deopotrivă. (RL)
