Interlic.md

Securitatea economică a ţării se află permanent sub ameninţare şi activităţile de intervenire, prevenire şi contracarare din partea Serviciului ţin de un proces continuu. Nu putem spune că ameninţările la adresa securităţii economice sunt de natură a fi înlăturate „în mod chirurgical". Este o activitate continuă deoarece şi ameninţările înregistrează o dinamică. Dacă în anii precedenţi am combătut unele probleme care afectau securitatea statului, astăzi, putem vorbi şi de alte pericole.

Interviu cu Vadim Vrabie,  director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova

Asigurarea securităţii economice a statului s-a aflat întotdeauna în atenţia instituţiilor de stat. Ce rol joacă în asigurarea acestei securităţi Serviciul de Informaţii şi Securitate?

Suntem organul de stat specializat în domeniul asigurării securităţii economice şi avem obligaţia să obţinem informaţii în interesul apărării şi întăririi acesteia, sporirii potenţialului economic, tehnico-ştiinţific şi defensiv al Republicii Moldova, creării condiţiilor pentru promovarea politicii externe şi interne, în domeniul economic.

În acelaşi context, avem atribuţia informării Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi a Guvernului, în vederea soluţionării problemelor asigurării securităţii statului (în domeniul activităţii economice şi politice externe, al afacerilor interne ale ţării), dezvoltării social-economice, progresului tehnico-ştiinţific; asigurarea, în limita competenţei lor, a protecţiei economiei de atentate criminale; prevenirea evenimentelor extraordinare în transporturi, telecomunicaţii şi la unităţile de importanţă vitală.

Toate acestea, strict dependente una de alta, prin realizarea lor, reprezintă rolul nostru în asigurarea securităţii economice.

Care este cel mai mare pericol pentru securitatea economică a statului? Se fac evaluări pentru a preveni stările de criză provocate de aceste pericole?

Nu ar fi corect să vorbim de un singur pericol, ci mai degrabă de pericole, factori de risc pentru securitatea economică a statului, care la rândul său sunt de origine externă şi internă. Totuşi aş putea să menţionez că printre principalele riscuri desigur rămâne a fi cele generate de problemele existente în teritoriul din stânga Nistrului, necontrolat de autorităţile constituţionale. Aceasta menţine instabilitatea şi incertitudinea în republică. Separatismul politic, teritorial şi economic a rămas obstacolul principal pentru procesul consolidării în final a securităţii economice a statului şi reintegrării societăţii.

De rând cu pericolul ce parvine din stânga Nistrului sunt de remarcat cele legate de insecuritatea energetică şi de infrastructură, cele generate de diferite forme de contrabandă, spălare masivă de bani, elemente de crimă organizată şi condiţii prielnice pentru agravarea acestora.

Serviciul monitorizează permanent situaţiile care pot prezenta pericole pentru securitatea economică şi realizează evaluări de prevenire şi identifică factorii interni şi externi care pot submina economia ţării.

 Au fost momente în care securitatea economică a fost ameninţată şi instituţia pe care o reprezentaţi a intervenit pentru a depăşi momentele dificile?

Securitatea economică a ţării se află permanent sub ameninţare şi activităţile de intervenire, prevenire şi contracarare din partea Serviciului ţin de un proces continuu. Nu putem spune că ameninţările la adresa securităţii economice sunt de natură a fi înlăturate „în mod chirurgical". Este o activitate continuă deoarece şi ameninţările înregistrează o dinamică. Dacă în anii precedenţi am combătut unele probleme care afectau securitatea statului, astăzi, putem vorbi şi de alte pericole.   
 
Spre exemplu, Serviciul permanent a intervenit la prevenirea şi combaterea filierelor de contrabandă care prejudiciază securitatea statului, fiind luate în investigare şi relaţiile de corupţie şi protecţionism în derularea fraudelor vamale, ca fenomen integru ce afectează securitatea de stat. Aici vorbim şi de segmentul transnistrean prin care sunt asigurate un şir de activităţi cu caracter economic, în afara intereselor de securitate economică a Republicii Moldova.

Au fost iniţiate acţiuni spre atragerea atenţiei comunităţii internaţionale asupra problemei transnistrene. În acest context, menţionăm dislocarea Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) care ne ajută să implementăm standardele europene la securizarea frontierei.

Un pericol şi obiect de interes operativ prezintă activitatea ilegală a „băncilor" din regiunea transnistreană şi relaţiile lor cu băncile şi alte instituţii din străinătate, care până în prezent efectuează tranzacţii fără a se conforma legislaţiei Republicii Moldova şi celei internaţionale. Circumstanţele în cauză permit păstrarea viabilităţii sistemului financiar secesionist. Din practica internaţională se cunoaşte că „zonele economice" de acest gen sunt atrăgătoare pentru structurile criminale internaţionale în legalizarea banilor proveniţi din diferite activităţi infracţionale.

Serviciul a întreprins măsuri în domeniul asigurării securităţii sistemului financiar-bancar autohton prin prisma afecţiunilor parvenite din partea sistemului bancar ilicit din stânga Nistrului. Serviciul acordă asistenţă Băncii Naţionale a Moldovei în cazurile de apariţie a necesităţii investigării acestor situaţii.

În această ordine de idei este de menţionat că Serviciul a monitorizat procesele evolutive din domeniul fiscal al ţării în scopul depistării fraudelor fiscale privind administrarea TVA, trecerea în cont a sumelor TVA de la furnizorii de bunuri şi servicii declaraţi ca întreprinderi fantome. Putem constata că, metodele de restituire ilegală a TVA au devenit unele din cele mai „profitabile" atât pentru agenţii economici cointeresaţi, cât şi pentru unii funcţionari publici. Conform analizelor, deturnarea banilor publici în procesul relaţiilor economice externe, au drept factori de bază imperfecţiunea cadrului legislativ, coruptibilitatea funcţionarilor, examinarea insuficientă a documentelor prezentate precum şi lipsa unui control real al justificării operaţiunilor economice. Pe aceste problematici, Serviciul a atenţionat instanţele abilitate ale statului, înaintând propuneri în anihilarea schemelor şi fenomenelor negative pe dimensiunea fraudelor fiscale, inclusiv restituirea TVA şi a fenomenului „firme fantome".

Serviciul a iniţiat recent unele activităţi de informare a populaţiei cu suportul mass-media în vederea prevenirii cazurilor de atragere a cetăţenilor republicii în scheme de escrocherii financiare prin intermediul canalelor de telecomunicaţii, cu manipularea pseudo-conturilor bancare, deschise în instituţii financiare din state de risc, orientate extremist-terorist.

În repetate rânduri, autorităţilor centrale ale statului le-au fost prezentate analize şi propuneri referitor la monitorizarea, evoluţia şi efectele crizei financiar-economice asupra economiei Republicii Moldova şi unele soluţii în asigurarea proceselor de securitate economică.

De fapt, când ne referim la asigurarea securităţii economice şi sporirii potenţialului economic al unui stat, ce pot face şi care sunt competenţele serviciilor speciale?

Serviciile speciale, în cazul Republicii Moldova au menirea să realizeze măsuri operative de investigaţie pe situaţii, probleme, premise, fenomene şi cazuri, care pot afecta şi nemijlocit prejudiciază securitatea economică a statului. În acest sens, serviciile speciale aplică mijloace şi metode speciale care sunt prevăzute de legislaţia naţională. De fapt, mai multe instituţii ale statului sunt coparticipante la asigurarea securităţii economice a statului, în limitele atribuţiilor şi obligaţiilor, Serviciului revenind-ui competenţele informative şi contrainformative.

Se afirmă că în economia moldovenească legea ar fi dictată de monopoluri şi că 70-80% din economie se află sub controlul a câtorva persoane. Este adevărat acest fapt? Constituie acest lucru un risc pentru economie sau cel puţin o povară? Dacă este aşa atunci la sigur este un risc pentru stabilitatea politică. Însă dacă nu există, de ce nu se explică opiniei publice că situaţia nu este chiar aşa?

În mod firesc, economia mondială este provocată de tendinţe monopoliste şi promovarea intereselor în acest sens. Ar fi alogic să afirmăm, că Republica Moldova este o excepţie, ca economie. Pe parcurs, Serviciul a informat în repetate rânduri instanţele de competenţă privitor la diverse manifestări de monopolizare a unor segmente de piaţă, ce afectează concurenţa loială în economie.

Serviciul a reacţionat şi pe toate aspectele care actualmente se vehiculează în presă, legate de concentrarea de afaceri în mâinile unor grupuri de interese. Astfel, au fost investigate şi informate organele şi factorii cu putere decizională privitor la premizele şi manifestările de monopol derulate în perioada anterioară în domeniul construcţiilor, transporturilor, pe piaţa produselor alimentare, pe segmentul importurilor, etc.

Accentuăm faptul, că Serviciul intervine în situaţiile care prezintă risc sau prejudiciere pentru securitatea economică a statului şi nu poate fi sensibil la unele provocaţii generate de litigii între careva persoane de afaceri, conflicte individualizate şi alte aspecte care ţin de competenţa altor organe. 

 Multe investiţii în Republica Moldova au venit prin zonele off-shore, o parte din care, cred eu, sunt banii oamenilor de afaceri de la noi ce „se întorc acasă". În multe cazuri, probabil, nu poate fi probată legalitatea acestor mijloace. Nu este exclus că e vorba de o spălare a banilor murdari. Ţine în vizor SIS-ul sau cel puţin verifică aceste intrări de capital din zonele off-shore? Au existat cazuri de demontare a unor scheme de spălare de bani? 
 
Serviciul monitorizează operativ transferurile suspecte desfăşurate prin companiile off-shore în urma cărora sunt evidenţiate scheme şi mecanisme dubioase cu indici de spălare de bani, rezultatele investigaţiilor fiind remise organelor competente. În acest sens, Serviciul colaborează cu Banca Naţională a Moldovei, cu organele fiscale şi de control, în majoritatea cazurilor fiind identificaţi reprezentanţii din Republica Moldova care au atribuţie la firmele off-shore, cu activitate suspectă.

Constatăm că firmele off-shore sunt activ folosite de către agenţii economici autohtoni în diferite scopuri. Aceasta nu poate să se limiteze doar la spălare de bani. Zonele off-shore reprezintă o problemă pentru întreaga economie mondială şi fiecare ţară luptă cu pârghiile pe care le deţin. Şi în acest context, Serviciul a combătut mai multe scheme de spălare a banilor dezvoltate prin intermediul zonelor off-shore. Un volum consistent de capital tenebru s-a întors în Moldova legalizat prin zone off-shore fiind investite în diferite ramuri ale economie naţionale.

În acest context, Serviciul a încheiat mai multe acorduri de colaborare cu structurile omologe de peste hotare, inclusiv şi europene, derulând măsuri comune în mod sistematic şi schimb de informaţii în vederea prevenirii şi contracarării activităţii ilegale de scoatere a capitalului, evaziunilor fiscale de proporţii, spălării de bani, prin companiile off-shore şi prin sistemul financiar-bancar.

De fapt, prezintă Republica Moldova un interes pentru spălătorii de bani?

Sistemul bancar al Republicii Moldova este suficient reglementat în sensul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului şi este parte componentă a structurilor internaţionale în acest domeniu fiind monitorizat permanent. Însă nu ne putem permite să afirmăm acelaşi lucru vizavi de regiunea transnistreană, unde sesizăm un interes activ al mediilor străine de a  folosi sistemul bancar secesionist în legalizare.

 Se vorbeşte de mulţi ani de firmele fantome, care au existat, există şi, mă tem, că vor exista. Chiar sunt atotputernice şi este imposibil de lichidat acest flagel? Sau ele nu prezintă un risc pentru economie? Sau infractorii ţin pasul cu tehnologia şi sunt mai ingenioşi decât cei care sunt obligaţi să-i ţină în vizor?

Fenomenul firmelor fantome a luat amploare în ultimul deceniu şi provoacă o prejudiciere esenţială securităţii economice a statului. Acestea vor exista în continuare dacă nu vor fi operate modificările legislative pentru a exclude premisele ce favorizează existenţa lor. În acest sens, viziunea Serviciului de soluţionare a problemei a fost prezentată organelor executive prin propuneri nemijlocite.

În aceste fraude nu sunt utilizate metode ingenioase şi careva tehnologii avansate, ci găurile din legislaţie, precum şi relaţiile de corupţie în organele de drept şi control.

 Apropo, sunt cunoscute cazuri de spionaj economic contra Moldovei sau de la Republica Moldova nu prea ai ce lua în acest sens?

Republica Moldova este la graniţa intereselor de securitate est-vest, de aceea prezintă un obiectiv, inclusiv economic. Au fost identificate cazuri de culegere a informaţiilor şi influenţă pe teritoriul ţării în realizarea unor scopuri străine. Sunt sesizate şi noi forme de culegere a informaţiilor, pe care Serviciul le abordează. Serviciile speciale străine promovează activităţi de subminare a economiei naţionale, iar Serviciul realizează măsuri contrainformative de prevenire a materializării scopurilor.
 
 Subdiviziunea specializată în probleme de securitate economică mai are şi misiunea de combatere a corupţiei în autorităţile publice. Sondajele de opinie relevă că corupţia afectează grav instituţiile statului, în special organele vamale, poliţiei, dar nu a fost dus până la capăt în instanţă nici un caz răsunător. Sau iau mită şi sunt corupţi doar funcţionăraşii mici?

Serviciul are o subdiviziune specializată în combaterea corupţiei în autorităţile publice, care activează în strictă conformitate cu competenţele Serviciului. Astfel, Serviciul asigură informativ şi contrainformativ autorităţile publice în prevenirea şi combaterea corupţiei. Mai mulţi reduc corupţia la persoane concrete, însă Serviciul abordează problematica ca fenomen înrădăcinat în majoritatea domeniilor social-economice. Nu vom reuşi să combatem corupţia doar prin cazuri răsunătoare de atragere la răspundere penală atâta timp, cât cauzele ţin mai mult de sisteme. Avem rezerve faţă de unele prevederi legislative, pe care le identificăm continuu şi le propunem puterii decizionale, executive şi legislative pentru a ajusta situaţia spre normalitate. De asemenea identificăm probleme legate de atitudini tolerante ale factorilor responsabili în organizaţiile statale, ce au condus la creşterea corupţiei. Şi societatea civilă urmează să conştientizeze rolul important al său în zădărnicirea corupţiei.

De asemenea, periodic se întocmesc studii operativ - analitice prin care se scot în evidenţă pericolele şi rezultatele actelor de corupţie săvârşite de către funcţionarii publici. În această direcţie pot menţiona studiile analitice legate de combaterea corupţiei în sistemul preuniversitar şi universitar, în medicină, organele de drept, etc.

Putem menţiona şi iniţiativa legislativă a Serviciului de a verifica candidaţii şi titularii la funcţiile publice, proces prin care se urmăreşte analizarea minuţioasă a viitorilor funcţionari publici sau demnitari de stat şi a preveni în acest mod accesul celora asupra cărora se obţin informaţii concludente că ar fi implicaţi în acte de corupţie şi protecţionism.

Remarcăm că, prin competenţele care-i revin, Serviciul în permanenţă acordă suport organelor abilitate în combaterea fenomenelor de corupţie.

Astfel pe parcurs, de către SIS au fost investigate, documentate şi contracarate cazuri de corupţie în care au fost implicaţi atât funcţionarii publici, cât şi reprezentanţii organelor de drept. Drept rezultat, de către organele de urmărire penală materialele au fost remise în instanţele de judecată.

Interviu realizat de Vlad BERCU