Datele publicate astăzi de Biroul Naţional de Statistică asupra evoluţiei Produsului Intern Brut în prima jumătate a anului curent confirmă anticipările noastre optimiste exprimate anterior vizavi de evoluţia economiei naţionale în anul 2010 vezi Expres-Analiza nr. 17 şi Realitatea Economică nr. 14). În prima jumătate de an PIB-ul a crescut cu 5,6% în expresie anuală, ceea ce reflectă o accelerare a creşterii economice în trimestrul doi faţă de trimestrul unu, când economia a crescut cu 4,7% în expresie anuală. Pentru o ţară ca Moldova, creşterea PIB-ului două trimestre consecutiv, este din punctul nostru de vedere, un indicator ferm al ieşirii economiei din criză.
Este îmbucurătoare şi ameliorarea calitativă a procesului economic. Dacă în primul trimestru al anului curent creşterea PIB a fost într-o măsură mai mare o reflecţie aritmetică a creşterii impozitelor nete pe produs şi import decât a valorii adăugate brute, atunci în al doilea trimestru situaţia s-a inversat. Astfel, se poate afirma că în prima jumătate de an în ansamblu am avut o creştere economică relativ sănătoasă, mai bine de jumătate din rata de creştere a PIB-ului reflectând o expansiune economică propriu-zisă.
La nivelul sectoarelor economice, se face remarcată accelerarea creşterii în sectorul industrial, de la 5,6 în primul trimestru la aproape 8 în al doilea trimestru. Degringolada din sectorul construcţiilor pare să fi ajuns la final: după scăderea de 23% din primul trimestru, valoarea adăugată brută în sectorul respectiv a înregistrat o creştere pozitivă în al doilea trimestru, astfel încât rezultatul general pentru prima jumătate de an a fost de „numai" -5%. Agricultura a demonstrat o performanţă economică mult mai bună în 2010 (+6,4) decât în anul 2009 (+2,1).
De partea cheltuielilor, se face remarcată accelerarea cheltuielilor de consum ale gospodăriilor casnice, de la +2,5% în primul trimestru la mai bine de +6% în al doilea trimestru, în comparaţie anuală. Această accelerare este un semnal încurajator pentru companii şi bănci, denotând ameliorarea optimismului economic al consumatorilor. La fel de încurajatoare este şi reluarea procesului investiţional. Dacă în primul trimestru investiţiile brute în capital fix încă erau în cădere liberă faţă de anul 2009, atunci în al doilea trimestru observăm o ranversare puternică a trendului.
Evident, creşterea economică fermă din prima jumătate de an este o noutate foarte bună pentru guvernul care intră într-o campanie electorală plină de riscuri şi provocări politice. Însă, după cum am afirmat şi în alte publicaţii, manifestarea efectelor sociale pozitive întârzie. Or, creşterea economică din primul trimestru a fost o creştere care nu a fost însoţită de multiplicarea locurilor de muncă. Din contra, în prima jumătate de an rata de ocupare a populaţiei a scăzut, iar rata şomajului a crescut.
Instabilitatea politică continuă desigur că limitează creşterea economică în raport cu nivelul potenţial. Aceasta se întâmplă în special din cauza că marii investitori străini nu doresc să facă investiţii majore până nu este depăşită incertitudinea politică din ţară.
Totodată, persistă şi unele riscuri majore vizavi de creşterea economică pe termen lung. Evident că evoluţiile economice din Moldova vor depinde în mare măsură de reluarea fermă a creşterii economice în Europa şi Rusia. Deşi o bună parte din indicatorii macroeconomici europeni şi ruşi sunt pozitivi, şi în aceste regiuni se constată o reluare a creşterii economice fără joburi. Evident că aceasta se reflectă şi în veniturile pe care emigranţii moldoveni le remit familiilor rămase în Moldova. Observăm deja acest impact într-o anumită încetinire a volumelor de bani transmise în ţară prin intermediul sistemelor de transfer bancar rapid. Totodată, creşterea economică lâncedă din Europa şi Rusia se reflectă şi în nivelul de venituri al populaţiei, care este destul de precaută în cheltuirea banilor.
Evident, aceasta se răsfrânge şi asupra cererii faţă de exporturile moldoveneşti. Dacă mai adăugăm la aceasta şi incertitudinile legate de relaţiile noastre comerciale cu Federaţia Rusă ne dăm seama că avem un meniu complet de riscuri care ar putea, dacă nu să compromită creşterea economică, atunci cel puţin să complice schimbarea modelului de creştere economică, schimbare pe care guvernul a declarat că o doreşte foarte mult. (Expert-Grup)
