Preşedintele interimar al Republicii Moldova, preşedintele parlamentului, Mihai Ghimpu, a fost reales duminică în funcţia de preşedinte al Partidului Liberal (PL).Ghimpu a fost reales cu unanimitate de voturi, după ce vicepreşedintele formaţiunii, primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă şi-a retras candidatura în favoarea acestuia.
În calitate de prim-vicepreşedinţi au fost aleşi Dorin Chirtoacă, Ion Hadârcă şi Anatol Şalaru, iar în calitate de vicepreşedinţi: Corina Fusu, Vlad Lupan, Boris Vieru şi Valeriu Munteanu.
Duminică, 26 septembrie 2010, la Palatul Naţional s-a desfăşurat cel de-al III-lea Congres al Partidului Liberal. Cele mai importante chestiuni incluse pe ordinea de zi au fost: raportul preşedintelui Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, cu privire la activitatea partidului în intervalul de timp care a trecut de la congresul precedent, adoptarea de modificări la statutul PL, adoptarea unui nou program al partidului, alegerea preşedintelui, a prim-vicepreşedinţilor, a vicepreşedinţilor, a Secretarului General şi a Consiliului Central al Partidului Liberal.
De asemenea, sau adoptat patru rezoluţii: politicile economice, combaterea corupţiei, susţinerea şi promovarea tineretului şi condamnarea comunismului.
Noul Program al Partidului Liberal este un ansamblu de măsuri şi politici în domeniile vieţii politice, economice şi sociale. Acestea vor asigura Republicii Moldova, o dezvoltare în concordanţă cu valorile liberale - libertatea individuală, respectul faţă de om şi faţă de familie, egalitatea şanselor, proprietatea privată, o piaţă liberă şi concurenţială, spiritul intreprinzător, coeziunea economică şi socială. Respectivele politici vizează: reforma constituţională, prevenirea şi combaterea corupţiei, libertatea economică şi concurenţa liberă, libertatea de exprimare şi independenţa reală a mediilor de informare, reorganizarea administrativ-teritorială şi cea a administraţiei publice, dezvoltarea sectorului privat, rolul statului în economie, măsurile bugetar-fiscale.
Programul adoptat include măsuri pentru următoarele domenii: investiţii, dezvoltare rurală şi modernizarea satelor, infrastructura drumurilor şi transportului, societate informaţională, educaţie, sănătate, cultură, protecţie socială, mediu înconjurător, relaţii interetnice, problema transnistreană, politica externă şi integrarea europeană.
Principiile, obiectivele, politicile şi măsurile incluse în documentele menţionate anterior sunt completate prin rezoluţiile Congresului al III-lea. Rezoluţia cu privire la politicile economice prevede implementarea unor măsuri cu caracter simulatoriu în vederea promovării şi susţinerii libertăţii economice şi concurenţei loiale ca principii fundamentale de dezvoltare a activităţii economice.
Rezoluţia cu privire la combaterea corupţiei prevede următoarele măsuri: perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării legislaţiei, eficientizarea sistemului instituţional, asigurarea transparenţei în activitatea publică, diminuarea efectelor corupţiei asupra sectorului privat, intensificarea activităţii organelor de drept, intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă, şi extinderea cooperării internaţionale.
Rezoluţia privind susţinerea şi promovarea tineretului include, printre altele, următoarele acţiuni: încurajarea implicării tinerilor în viaţa publică, inclusiv în politică, şi promovarea lor în functii executive, tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de maltratarea tinerilor după evenimentele din 7 aprilie 2009, organizarea acţiunilor şi campaniilor de orientare profesională a tinerilor, perfecţionarea cadrului normativ în domeniul politicilor de tineret, inclusiv adoptarea unei noi Legi cu privire la tineret.
Rezolutia cu privire la condamnarea comunismului include, prevede următoarele: infiinţarea Muzeului Memoriei Victimelor Regimului Totalitar Comunist şi al Rezistenţei Antisovietice şi Anticomuniste, cu sediul în actuala închisoare din mun. Chişinău, infiinţarea Institutului Naţional de Studiere a Istoriei Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova, inaugurarea Complexului Memorial al victimelor regimului totalitar comunist în perimetrul din faţa Gării Feroviare din mun. Chişinău şi ridicarea unui monument în memoria victimelor regimului totalitar comunist şi a participanţilor la lupta de rezistenţă antisovietică şi anticomunistă în Piaţa Mării Adunări Naţionale din capitală, informează un comunicat al Partidului Liberal.
