Interlic.md

Republica Moldova vrea să devină una din principalele destinaţii de afaceri ale capitalului românesc. Deşi este criză, autorităţile de la Chişinău susţin că depun eforturi considerabile să asigure, peste Prut, un climat favorabil pentru investiţii. Pentru atragerea companiilor româneşti, Republica Moldova oferă controale reduse din partea autorităţilor şi facilităţi fiscale. De asemenea, oficialii basarabeni mizează pe cartea îmbunătăţirii relaţiilor politice bilaterale şi pe faptul că oamenii de afaceri români nu întâmpină probleme de adaptare pestru Prut, ţinând cont de trecutul comun. 

Implorăm firmele româneşti să treacă Prutul cu investiţii", a declarat ambasadorul Republicii Moldova în România, Excelenţa Sa, Iurie Reniţă, în cadrul unui forum de afaceri România-Republica Moldova.

Oficialul susţine că România şi Republica Moldova nu trebuie să rateze momentul actual de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale şi că ţara noastră trebuie să devină partenerul comercial numărul unu al ţării sale. 

"Sperăm ca acea perioadă în care oamenii de afaceri români nu puteau să vină în Republica Moldova, din cauze politice să rămână istorie", a spus şi Vladimir Didilică, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.

În prezent, ţara noastră este al doi­lea partener comercial al Republicii Moldova, prima poziţie pierzând-o în 2008, în favoarea Federaţiei Ruse. 

Republica Moldova este interesată de investiţii în infrastructura din sectorul energetic, agricultură, transporturi şi industrie, conform oficialilor basarabeni.

La rândul său, Denis Jelimalai, oficial responsabil cu atragerea investitorilor, a evidenţiat că autorităţile de la Chişinau au pregătit, recent, legislaţia pentru înfiinţarea parcurilor industriale şi că acestea sunt dispuse să acorde investitorilor români facilităţi fiscale, printre care rambursări de TVA la cheltuielile de capital pe termen lung, scutirea de la plata TVA şi de la plata impozitelor vamale pentru bunurile care urmează să fie incluse în capitalul social al companiilor, facilităţi pentru investiţii în parteneriat public-privat, dar şi un număr redus de inspecţii şi controale.

În ceea ce priveşte agricultura, Ştefan Chitoroagă, viceministru în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a evidenţiat că Republica Moldova are nevoie de investiţii de 1,5 miliarde de dolari.

Oficialii basarabeni şi-au exprimat speranţa ca acordul privind micul trafic de frontieră va fi extins pentru întreg teritoriul Republicii Moldova şi că relaţiile cu ţara noastră vor continua trendul ascendent, mai ales în condiţiile în care obiectivul principal al statului vecin este integrarea în Uniunea Europeană. De altfel, 80% din stocul total de investiţii directe în Republica Moldova provin din UE.

Înbunătăţirea relaţiilor comerciale bilaterale dintre ţările noastre, vine şi în contextul în care relaţia de afaceri dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă s-a înrăutăţit, scandalul vinului basarabean fiind de notorietate. (Bursa)