Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi şeful guvernului de la Chişinău, Vlad Filat, au semnat, luni, la Bucureşti, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontiere.
Republica Moldova priveşte cu mare responsabilitate perioada următoare, având în vedere faptul că România urmează să facă parte, în curând, din spaţiul Schengen, a afirmat premierul Vlad Filat, după semnarea Tratatului dintre cele două ţări privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontiere.
La rândul său, ministrul de externe, Teodor Baconschi, şi-a exprimat speranţa ca frontiera cu Republica Moldova să devină una interioară a UE, reiterând susţinerea României pentru parcursul european al ţării vecine. Şeful diplomaţiei române a salutat totodată fluenţa cu care au decurs negocierile pentru acest document ce are în vedere regulile prin care cele două ţări vor gestiona frontiera dintre ele.
Înaintea semnării Tratatului, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat, în discursul său din deschiderea Summit-ului Dunării, acest demers.
Punctele de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei vor fi stabilite printr-un acord trilateral separat, potrivit unei prevederi a Tratatului dintre România şi R.Moldova, semnat la Bucureşti.
Tratatul, ce urmează să fie ratificat de Parlamentele României şi al Republicii Moldova, stipulează că, începând cu anul următor anului intrării în vigoare a acestui document, se va efectua verificarea în comun a traseului frontierei de stat, care se va finaliza cu întocmirea unor noi documente de demarcare, care vor înlocui ultimele documente de demarcare în vigoare, dintre care ultimele datează din anul 1974.
Tratatul prevede că părţile vor înfiinţa o Comisie mixtă pentru verificarea traseului frontierei de stat şi întreţinerea semnelor de frontieră. De asemenea, sunt descrise atribuţiile Comisiei, dintre care cele mai importante sunt efectuarea verificării în comun a traseului frontierei de stat şi întocmirea noilor documente de demarcare pentru sectoarele unde au intervenit schimbări naturale faţă de documentele în vigoare, modul de desfăşurare a sesiunilor sale şi modul de realizare a lucrărilor pe teren, modul de realizare a trecerii frontierei de către membrii Comisiei.
Sunt indicate şi principiile privind stabilirea frontierei pe sectoarele apelor de frontieră curgătoare: pe sectoarele navigabile - pe mijlocul şenalului navigabil principal, pe sectoarele nenavigabile - pe mijlocul pânzei de apă a râului sau a braţului său principal.
Textul semnat de România şi Republica Moldova mai cuprinde prevederi legate de măsurile necesare pentru întreţinerea în stare corespunzătoare a apelor de frontieră, pentru prevenirea distrugerii premeditate a malurilor acestora, modul în care se realizează navigaţia de către navele şi celelalte mijloace de navigaţie ale părţilor. El stipulează, de asemenea, obligaţia de luare a măsurilor necesare pentru menţinerea în stare corespunzătoare a sectoarelor de căi ferate, podurilor, construcţiilor hidrotehnice etc., în locurile unde acestea intersectează frontiera de stat.
Totodată, Tratatul de frontieră reglementează modul în care se realizează predarea persoanele care au trecut ilegal frontiera de stat, a bunurilor sau înscrisurilor găsite asupra acestora, precum şi măsurile ce trebuie luate în vederea identificării şi predării animalelor domestice rătăcite peste frontiera de stat. Textul mai arată că dispoziţiile Tratatului nu afectează drepturile şi obligaţiile părţilor rezultate din tratatele internaţionale bilaterale şi multilaterale la care acestea sunt parte, precum şi din obligaţiile României care decurg din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.
De asemenea, sunt incluse dispoziţii legate de intrarea în vigoare a Tratatului, posibilitatea amendării, perioada de valabilitate, înregistrarea la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Tratatul, care este unul cu caracter tehnic, indică documentele relevante prin care a fost stabilit anterior traseul frontierei dintre cele două state şi mai include descrierea tipurilor de semne care sunt utilizate pentru marcarea frontierei, măsurile care trebuie luate pentru a menţine frontiera de stat într-o stare de marcare vizibilă, modul în care se realizează verificarea stării semnelor de frontieră, scrie AGERPRES.
