Şedinţa CEC
Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat raportul financiar privind veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010: la venituri - în sumă de 16,369,108.27 lei şi la cheltuieli - în sumă de 16,178,626.12 lei, conform situaţiei la data de 8 noiembrie 2010. CEC a atenţionat cîţiva concurenţi electorali pentru prezentarea rapoartelor financiare cu înscrieri incomplete şi i-a obligat să aducă rapoartele în concordanţă cu cerinţele de raportare.
În aceeaşi şedinţă, CEC a acreditat observatori naţionali şi internaţionali pentru monitorizarea alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, a examinat contestaţii ale concurenţilor şi a înregistrat persoane de încredere din partea a trei concurenţi electorali.
Observatorii CSI au început activitatea
Misiunea de observatori a Comunităţii Statelor Independente (CSI) au sosit în Republica Moldova, fiind constituită din diplomaţi, reprezentanţi ai puterii executive şi legislative din statele CSI. Printre sarcinile observatorilor sînt monitorizarea campaniei electorale, colectarea şi procesarea informaţiei în timpul procesului electoral, întîlniri cu liderii partidelor politice şi deplasarea la secţiile de votare din teritoriu. Şef al misiunii de observatori CSI este secretarul executiv al CSI, Vladimir Garkun.
Articolul 13 din Codul electoral este constituţional
Curtea Constituţională a decis că prevederile articolului 13 din Codul electoral, care obligă membrii Guvernului înregistraţi drept candidaţi în alegeri să-şi suspende activitatea, sînt constituţionale. Sesizarea din 28 octombrie a Guvernului RM argumenta că prin suspendarea din funcţie a miniştrilor care candidează pe liste de partid nu se respectă continuitatea puterii, însă Curtea Constituţională nu a găsit elemente de neconstituţionalitate. În acelaşi timp, Curtea a constatat anumite lacune în Codul electoral şi a recomandat detalierea reglementărilor despre resursele administrative şi posibilitatea utilizării lor de către concurenţii ce deţin funcţii publice.
Raportul de monitorizare al CJI
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a lansa, în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, rezultatele celei de-a treia etape de monitorizare a modului în care este reflectată campania electorală pentru alegerile parlamentare de către principalele mass-media din Republica Moldova, perioada 25-31 octombrie. Conform concluziilor generale ale raportului:
- cele 10 posturi audiovizuale monitorizate au reflectat activ campania electorală, marea majoritatea a posturilor au reuşit să asigure pluralism de opinie;
- posturile publice Moldova 1 şi Radio Moldova au continuat să ofere acces în ştiri şi programe mai multor concurenţi electorali, inclusiv celor reprezentînd partidele extraparlamentare şi candidaţii independenţi. Se remarcă o reducere a frecvenţei citării ca surse a Preşedintelui interimar şi Prim-ministrului în materiale cu impact electoral indirect;
- postul privat cu acoperire naţională Prime TV a reflectat în special subiectele cu conotaţie electorală directă, oferind acces mai multor concurenţi. În materialele acestui post de cele mai dese ori au fost citaţi reprezentanţii PCRM, care au apărut mai mult în context negativ. Dintre membrii Alianţei pentru Integrare Europeană în materialele relevante au fost prezenţi reprezentanţii AMN, PL şi PD, preponderent în context neutru şi pozitiv;
- postul privat NIT continuă campania întru susţinerea preşedintelui PCRM, făcînd partizanat politic deschis în favoarea acestui concurent electoral;
- postul privat cu acoperire naţională 2 Plus reflectă, în continuare, pasiv campania, oferind publicului informaţie sumară despre concurenţi şi platformele lor electorale şi astfel, nu îşi îndeplineşte pe deplin rolul de a informa publicul cu privire la diferiţi concurenţi electorali;
- posturile de ştiri Publika TV şi Jurnal TV continuă să reflecte activ evenimentele cu conotaţie electorală şi nu se atestă vreo tendinţă evidentă de favorizare a anumitor concurenţi electorali;
- Postul privat de radio Vocea Basarabiei a reflectat activ subiectele cu caracter electoral direct sau indirect, iar Prime FM s-a limitat la buletine de ştiri. La ambele posturi se remarcă o defavorizare a PCRM, iar la Vocea Basarabiei - favorizarea PL, PLDM şi AMN.
În ziare, campania electorală este mediatizată mai mult în materiale de opinie, decât în ştiri, ceea ce indică asupra tendinţei de a umple spaţiul de ziar cu opinii despre candidaţi şi interpretări ale acţiunilor acestora, şi nu cu fapte/evenimente relatate echidistant. A crescut substanţial volumul de publicitate electorală în ziare, iar numărul materialelor de educaţie electorală este în continuare foarte mic. Se menţine divizarea instituţiilor mass-media în funcţie de preferinţele politice ale editorilor: cîteva instituţii mass-media au un comportament editorial părtinitor, îndreptat spre promovarea concurentului electoral PCRM şi discreditarea oponenţilor politici ai PCRM. Alte publicaţii critică PCRM sau îl prezintă în context preponderent negativ, iar concurenţii electorali ne-comunişti sunt favorizaţi în special în materialele de opinie. (sursa: raportul IJC nr.3)
Verificaţi listele electorale!
Comisia Electorală Centrală (CEC) invită cetăţenii să verifice corectitudinea întocmirii listelor electorale, care sînt amplasate în secţiile de votare din ţară, pentru consultare şi actualizare. Pînă la 22 noiembrie, în cazuri argumentate, cetăţenii vor putea cere introducerea de modificări în listele electorale.
PLDM lecuieşte şi apără
Medicii şi juriştii Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) acordă asistenţă medicală şi juridică gratuită cetăţenilor defavorizaţi din satele Republicii Moldova. Pe parcursul mai multor saptămîni au fost consultaţi zeci de oameni, iar juriştii oferă doar consultaţii oamenilor de la sat, dar, îi reprezintă în instanţele de judecată. Conform juriştilor PLDM, cele mai frecvente întrebări ţin de sectorul financiar, dreptul succesoral, drepturile sociale, activitatea primarilor. (sursa: PLDM)
PUM propune coaliţie largă şi pe Mitropolit - Preşedinte
Partidul Umanist din Moldova (PUM) propune formarea unei coaliţii largi apartinice, pentru salvarea naţională şi depăşirea crizei actuale. Liderul PUM Valeriu Pasat a declarat că Preşedintele ţării, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul şi membrii guvernului trebuie să-şi suspende calitatea de membru de partid. Şeful statului trebuie să fie o personalitate nepartinică, care se bucură de autoritate şi respectul populaţiei ţării şi are capacităţi necesare pentru a consolida societatea şi un exemplu în acest sens ar fi Mitropolitul Moldovei. (sursa: comunicat de presă al PUM)
Gabriel Stati vrea cooperare în folosul cetăţeanului
Candidatul independent Gabriel Stati declară că a reuşit să se realizeze în business, însă a trecut şi prin încercări, care l-au marcat profund. Experienţa acumulată îi permite să afirme că va fi eficient şi în domeniul politicului, va propune şi susţine soluţii reale pentru depăşirea crizei social - economice din Republica Moldova. Stati afirmă că alegătorul nu mai are încredere în liste de partid, în schimb preferă să-şi dea votul pentru o persoană exactă. În Parlament Gbriel Stati îşi va face datoria prin discuţii, compromis şi colaborare. (sursa: comunicat de presă)
Victor Stepaniuc contra PNL
Candidatul independent Victor Stepaniuc solicită ca Partidul Naţional Liberal (PNL) să fie scos în afara legii, deoarece ar chema deschis la lichidarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, fapt care contravine Constituţiei ţării. Stepaniuc susţine că PNL face tot posibilul de a distruge statul Republica Moldova, promovează idei care în mai multe ţări sînt interzise.
Investitorii aşteaptă acţiuni adecvate de la noua guvernare
Reprezentantul administraţiei companiei moldo-germane "Sudzucker Moldova", Alexander Koss, care este preşedinte al Asociaţiei Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA),a acordat un interviu, în cadrul căruia a declarat că Investitorii străini înţeleg dificultăţile legate de situaţia politică instabilă în Republica Moldova, dar totuşi aşteaptă acţiuni mai adecvate din partea conducerii statului faţă de iniţiativele şi adresările lor. Conform Preşedintelui FIA, dialogul cu statul este îngreuiat de evenimentele politice şi de anumiţi funcţionari angajaţi politic, multe adresări şi iniţiative rămîn fără răspuns. După alegeri, membrii FIA mizează pe un guvern tehnocrat, lipsit de nuanţă politică, capabil să realizeze tendinţa autorităţilor de a atrage investiţii străine. Pentru aflux de investiţii trebuie asigurată supremaţia legii, menţinută stabilitatea condiţiilor-cadru pentru activitatea investitorilor străini şi trebuie stabilit un dialog armonios între business şi stat. (sursa: Infotag)
Sursa: Alegeri.md
