Germania a convins România să semneze un tratat de frontieră cu Republica Moldova, amânat mult timp, folosind perspectiva aderării la spaţiul Schengen ca stimulent, comentează The Economist, în ediţia electronică de joi.
Noua diplomaţie tăcută a Germaniei ar putea anunţa o nouă eră în politica europeană. Germania este mai sceptică faţă de Rusia şi se concentrează mai mult pe vecinii săi. Un motiv pentru acest fapt îl constituie afacerile, având în vedere că schimburile cu Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria reprezintă aproape o zecime din comerţul extern al Germaniei.
Diplomaţia se schimbă şi ea. În perioada cancelarilor Gerhard Schroeder şi Helmut Kohl, Germania căuta să aibă relaţii strânse cu Rusia. Cu Angela Merkel la conducere, relaţiile sunt în continuare cordiale, dar Polonia a devenit mai importantă. Berlinul continuă să discute în privat cu Moscova, dar germanii argumentează că abordarea lor este pragmatică.
Ca răspuns la cererile Rusiei de a fi luată în serios, Germania a sugerat ca Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, să fie tratată ca un test. Problema acolo datează din 1992, când separatiştii susţinuţi de Rusia au preluat controlul Transnistriei, iar încăpăţânarea Kremlinului a blocat procesul de pace.
Însă presiunile Germaniei au produs deja rezultate, înlăturând vechile opinii conform cărora numai Statele Unite contează, scrie The Economist. O linie de cale ferată a fost redeschisă, iar legăturile telefonice directe ar putea urma.
În plus, folosind perspectiva aderării la spaţiul Schengen ca recompensă, germanii au convins România să semneze un tratat de frontieră cu Republica Moldova, amânat mult timp. Preşedintele Traian Băsescu şi alţi politicieni de la Bucureşti tratează uneori ţara vecină ca o provincie rătăcită, nu ca un stat, însă noile evoluţii vor elimina pericolul iredentist citat adesea de separatişti, apreciază publicaţia britanică.
Germania lucrează de asemenea la un acord între Grecia şi Macedonia, pe tema numelui acesteia din urmă, o altă problemă care a stat mult timp, fără rezultat, în mâinile americanilor, conchide The Economist. (MediaFax)
