Românii cu averi mari, nedeclarate, care deţin proprietăţi şi bunuri de lux în Franţa, Ungaria şi Moldova, fără a putea dovedi sursa banilor cu care le-au cumpărat, au motive să-şi facă griji. Fiscul poate obţine oricând informaţii despre ei, pe baza acordurilor bilaterale încheiate cu administraţiile fiscale din aceste trei ţări, într-o primă fază, şi să îi oblige de anul viitor să plătească un impozit de 16% pe suma pe care nu o pot justifica.
Este doar începutul demersului promis de Fiscul românesc în privinţa impozitării averilor mari ale persoanelor fizice şi care urmează să fie pus în practică cu ajutorul experţilor de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar şi din Franţa. "Până acum, avem semnate asemenea acorduri bilaterale cu Ungaria, încă de anul trecut, cu Moldova, de acum două luni şi cu Franţa. Am mai discutat şi cu reprezentanţi ai administraţiilor fiscale din alte ţări, pentru a încheia parteneriate de acest gen astfel încât schimbul de informaţii să se facă foarte rapid", a declarat pentru gândul Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Ultimele discuţii cu omologii săi de pe mai multe continente le-a avut la Moscova, la sfârşitul săptămânii trecute, unde a participat la conferinţa organizată de Serviciul Federal Fiscal al Federaţiei Ruse. Printre ţările cu care ANAF a avut consultări concrete pe această temă se află Franţa, Belgia şi Polonia, alături de un reprezentant al FMI.
Blejnar a explicat că nu toate ţările au un asemenea sistem de impozitare a persoanelor fizice cu venituri mari, în timp ce altele se pregătesc să îl implementeze. "Noi nu ne bazăm această activitate de control doar pe acordurile bilaterale, sunt şi alte baze de date care ne pot oferi informaţii", a spus şeful Fiscului.
În aşteptarea experţilor de la FMI şi din Franţa
De altfel, încă din vară, Sorin Blejnar a declarat într-un interviu în exclusivitate pentru gândul că îi va identifica pe românii cu averi mari şi neimpozitate şi cu ajutorul informaţiilor pe care le va cere de la autorităţile fiscale din fiecare ţară europeană.
Nu este însă vorba despre cei care au plătit impozite şi au activităţi economice la vedere, ci despre acele persoane fizice care nu-şi pot justifica cheltuielile pe baza unor venituri în consecinţă. "Noi trebuie să identificăm acele persoane fizice care au realizat venituri semnificative, care stau în spatele unor societăţi comerciale offshore, de exemplu. Nu ştiu câţi sunt, dar mă aştept să fie câteva sute, probabil. Aceste persoane ce urmează a fi verificate vor fi selectate printr-o analiză de risc efectuată de către departamentul special creat, pe care o să-l înfiinţez până la sfârşitul anului", adaugă Blejnar. De exemplu, în vizorul Fiscului pot intra societăţi mari din România, care au ca acţionari firme offshore. ANAF îi ţinteşte exact pe acei cetăţeni români aflaţi în spatele acestor firme înregistrate în paradisuri fiscale.
Este vorba de acele persoane fizice care nu au calitatea de salariat şi nici nu ridică dividende din acţiunile la aceste firme, dar cu toate acestea cheltuie mai mult decât obţin dintr-o activitate economică impozitată în România sau în străinătate.
Angajaţii ANAF din viitoarea direcţie care se va ocupa de culegerea de date şi va interacţiona cu celelalte administraţii fiscale vor învăţa mai multe şi de la experţii FMI.
Şeful Fiscului spune că în luna ianuarie urmează să vină la Bucureşti o echipă de specialişti de la FMI, pentru a asigura asistenţa tehnică strict pe acest subiect. În februarie, în urma solicitării părţii române, sunt aşteptaţi şi specialiştii din Franţa, adaugă Blejnar. (Gândul)
