Liderii celor patru partide care au intrat în Parlament au început negocierile pentru a împărţi puterile în stat. Pe baza rezultatelor la alegeri, „Adevărul" a analizat cele trei posibile variante de coaliţie care ar putea există după discuţiile politicienilor.
Rezultatele finale la alegerile din Moldova clasează Partidul Comuniştilor pe primul loc, cu 39,3% din voturi. Urmează PLDM cu 29,4%, PD cu 12,7% şi PLcu- 10%. Cele trei partide democratice care au intrat în Parlament ar avea împreună 59 din totalul de 101 mandate, cu două mai puţine decât necesarul pentru alegerea şefului de stat. Comuniştii au 42 de mandate, PLDM-32, PD-15, iar PL-12.
Varianta I: actuala Alianţă
Cea mai vehiculată coaliţie cea formată din liberal-democraţii lui Vlad Filat, democraţii lui Marian Lupu şi liberalii lui Mihai Ghimpu. Majoritatea creată ar putea forma Guvernul şi desemna preşedintele Parlamentului. Totuşi, Moldova s-ar alege din nou cu un şef de stat interimar şi ar ajunge la o a treia "rundă" de alegeri anticipate.
Varianta II: Comuniştii cu democraţii
O a doua posibilă alianţă este între comunişti şi democraţi. Liderul PD, Marian Lupu, a fost apropiat al lui Voronin până vara trecută, când a i-a trădat pe comunişti. O astfel de coaliţie n-ar putea alege şeful statului. Cel mai vehiculat nume la conducerea Parlamentului este al lui Voronin, care nu mai are drept să fie preşedintele Moldovei. „Uşa noastră e deschisă şi pentru comunişti", a spus scurt Lupu. „Noi negociem cu PD, dar şi cu PLDM", a replicat Voronin.
În aceeaşi schemă, preşedinte interimar ar putea fi Marian Lupu, o funcţie la care râvneşte de mult timp. Ca premier sunt luaţi în calcul democraţii Valeriu Lazăr şi Vlad Plahotniuc. „E riscantă pentru comunişti pentru că cele două partide sunt apropiate ca doctrină. Dacă Lupu va fi şef de stat, puterea de imagine va merge către acest partid şi l-ar credita mai bine la viitoare alegeri", a spus Oazu Nantoi, expert la Institutul de Politici Publice.
Varianta III: Filat cu Voronin
Coaliţia dintre Voronin şi Filat ar fi cea care ar asigura majoritatea largă pentru desemnarea şefului statului, a preşedintelui Parlamentului şi a premierului. Cu toate astea, şansele de înţelegere par a fi şi cele mai mici. Dacă liderul comunist s-a arătat dispus la negocierea cu PLDM, Filat refuză o alianţă, dar nu şi discuţiile cu PCRM.
În cazul în care cei doi lideri se înţeleg, Voronin are cele mai mari şanse să se aleagă cu fotoliul de preşedinte al Parlamentului. Filat şi-ar putea păstra fotoliul de premier sau chiar ar putea prelua şefia statului. „Orice preşedinte de partid îşi doreşte cea mai mare funcţie din ţară", a declarat Filat. „O variantă de ieşire din criza politică ar fi alegerea unui preşedinte apolitic", este însă de părere Voronin.
Cei şase care-şi împart puterea-n stat
Vlad Filat
„Copilul răsfăţat al PD". Preşedintele PLDM s-a făcut cunoscut între 1998-1999, când a fost director al Departamentului Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat. În 2005, Filat este ales deputat pe listele Partidului Democrat. În 2007 pleacă din PD, unde era numit „copilul răsfăţat", şi formează Partidul Liberal Democrat din Moldova. Din septembrie 2009 este premier. Filat, de profesie jurist, este cunoscut şi ca om de afaceri şi unul dintre cei mai bogaţi moldoveni, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari.
Vladimir Voronin
„Tătuca" şcolit în URSS. De meserie brutar, Vladimir Voronin a făcut Şcoala Superioară de Partid din URSS (1983) şi apoi la Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS (1991). În '88 devine ministru de Interne în Basarabia şi i se dă grad de general de Miliţie. În '98 devine deputat, iar trei ani mai târziu devine preşedintele ţării. Pe durata celor două mandate, fiul Oleg a preluat afaceri din domeniile: financiar-bancar, energetic, industria zahărului. În 2009, averea lui Voronin era de două miliarde de euro.
Mihai Ghimpu
Interimar la cârma statului. Actualul preşedinte interimar şi şeful liberalilor, Mihai Ghimpu este unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, în 1991. Între 1990 şi 1998 este deputat. Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 îl readuc pe Ghimpu în Legislativ din partea PL. După alegerile anticipate din iulie 2009 participă la formarea Alianţei pentru Integrare Europeană, aflată acum la guvernare. În august 2009, este ales preşedinte al Parlamentului, iar din septembrie 2009
este şeful statului.
Valeriu Lazăr
KGB-istul. Colonel de securitate în rezervă al KGB şi om de afaceri, Valeriu Lazăr a ocupat de două ori funcţia de ministru al Economiei, atât în mandatul lui Vladimir Voronin, cât şi în prezent. Demis de Voronin pentru „activitate nesatisfăcătoare", Valeriu Lazăr s-a ales cu critici similare şi de la actualii colegi de la guvernare. Secretar general al Partidului Democrat, Lazăr este unul dintre puţinii susţinători ai acordului de liber schimb în cadrul Comuităţii Statelor Independente din actualul Guvern.
Marian Lupu
Trădătorul lui Voronin. Preşedintele PD din Moldova, ex-comunist, Marian Lupu a lucrat la Ministerul Economiei, promovând de la specialist principal la director al Departamentului Relaţii Economice Externe. În 2001 este numit viceministru al Economiei, devenind în 2003 ministrul Economiei. În 2005 este deputat pe lista PCRM şi ales de majoritatea comunistă de atunci preşedinte al Parlamentului. În iunie 2009 îl părăseşte pe Voronin şi trece la PD. Aici, Dumitru Diacov îi cedează funcţia de preşedinte al partidului.
Vlad Plahotniuc
„Omul-fantomă". Vlad Plahotniuc, creditat de presa rusă cu o avere de 2 miliarde de dolari, are afaceri în domeniile petrolier, financiar-bancar, hotelier, imobiliar şi mass-media. Implicat în privatizări dubioase, a fost inclus pe lista Partidului Democrat în ultima zi de campanie. Poreclit „omul-fantomă", Plahotniuc, care a preferat întotdeauna să acţioneze din umbră, a apărut pentru prima oară în public acum câteva luni. Acum, este unul dintre cei mai importanţi pioni la negocieri, fiind posibil viitor premier.
Textul integral al articolului - „Adevărul"
