Relaţiile dintre România şi Republica Moldova au cunoscut o evoluţie ascendentă pe parcursul anului 2010, având perspective de o dezvoltare şi mai bună în anul 2011. În 2010 au fost semnate 15 acorduri între cele două state, având loc un şir de vizite şi întrevederi reciproce, inclusiv la cel mai înalt nivel.
Schimbarea guvernării de la Chişinău în urma alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 şi instalarea unui nou guvern la finele lunii septembrie au contribuit la restabilirea relaţiilor, astfel că unul dintre primele decrete ale preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi prima hotărâre a guvernului condus de Vlad Filat a fost abolirea regimului de vize pentru cetăţenii români. La începutul lunii noiembrie 2009, premierul Vlad Filat a întreprins o vizită la Bucureşti, unde a semnat Acordul privind micul trafic la frontieră, blocat de autorităţile comuniste timp de mai bine de un an.
Astfel, anul 2010 începe 'cu dreptul' pentru relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău, iar primul eveniment de anvergură în această privinţă poate fi considerată vizita lui Traian Băsescu la Chişinău, la invitaţia preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, la sfârşitul lui ianuarie.
Preşedintele român, în fruntea unei delegaţii care a inclus mai mulţi miniştri şi politicieni a avut întrevederi cu întreaga conducere de vârf de peste Prut şi a întreprins o vizită şi la Cahul, unde a vizitat inclusiv sediul viitorului consulat al României. Printre chestiunile importante discutate atunci, la care s-a revenit pe parcursul anului, a fost promisiunea făcută de preşedintele român de a acorda Republicii Moldova un grant în valoare de 100 milioane de euro, în patru rate pe parcursul a patru ani. Traian Băsescu a mai exprimat atunci sprijinul necondiţionat al României pentru parcursul de integrare europeană a ţării vecine şi a vorbit despre amplificarea schimburilor universitare dintre cele două state.
Vizita întreprinsă de Preşedintele României, Traian Băsescu, la Chişinău a fost una foarte importantă, iar relaţia dintre cele două state s-a îmbunătăţit considerabil, a declarat la scurt timp după aceasta prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat.
La 15 februarie, punctul de trecere a frontierei dintre România şi Republica Moldova - Rădăuţi-Lipcani, în partea de nord a frontierei dintre cele două state, a fost inaugurat în prezenţa premierului moldovean Vlad Filat şi a ministrului român de atunci al administraţiei şi internelor Vasile Blaga. Deschiderea podului a constituit unul din subiectele aflate pe agenda relaţiilor româno-moldave în ultimii doi ani.
La 1 martie a început depunerea actelor pentru dobândirea acordului de mic trafic la frontieră, în conformitate cu Acordul semnat în noiembrie 2009.
La 27 martie, de ziua Unirii Basarabiei cu România în 1918, la Chişinău se află preşedintele Camereri Deputaţilor, Roberta Anastase, care participă împreună cu preşedintele parlamentului şi preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, la unele manifestaţii dedicate acestui eveniment.
Iar la 30 martie, ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă, a înmânat scrisorile de acreditare preşedintelui interimar, la un an după ce fostul ambasador, Filip Teodorescu, a fost expulzat de către fostele autorităţi comuniste.
Iar la 31 martie, premierul Emil Boc a efectuat o vizită de lucru la Chişinău, unde împreună cu omologul său Vlad Filat a înmânat primele permise de mic trafic. Emil Boc a avut întrevederi cu conducerea de vârf a acestei ţări, în care au fost discutate perspectivele colaborării între cele două state. România a fost, este şi va fi un susţinător necondiţionat al drumului european al Republicii Moldova, a declarat cu acel prilej Emil Boc.
La 27-28 aprilie preşedintele interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu întreprinde o vizită în România, la invitaţia lui Traian Băsescu.
La 9 iulie, România a inaugurat consulatele sale la Bălţi şi Cahul, chestiune care a fost pe agenda relaţiilor bilaterale dintre cele două state începând cu anul 2007 şi care era blocată de fostele autorităţi de la Chişinău. Inaugurarea consulatului de la Bălţi a avut loc în prezenţa miniştrilor de externe ai României şi Republica Moldova - Teodor Baconschi şi, respectiv, Iurie Leancă. Deschiderea celor două consulate româneşti la Bălţi şi Cahul reprezintă pietre de hotar ale unei noi etape a relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, a declarat Teodor Baconschi, la inaugurarea consulatului de la Bălţi. Iurie Leancă, a declarat la rândul său că inaugurarea celor două consulate este un eveniment definitoriu pentru relaţiile dintre cele două state, care demonstrează cu pregnanţă că în momentul în care a fost creat noul guvern de la Chişinău, relaţiile au revenit în albia firească, bazându-se pe valori europene, relaţii pragmatice şi interes comun.
Buna dezvoltare a relaţiilor dintre cele două state a fost accentuată şi în timpul inundaţiilor din vara anului 2010 pe râul Prut, România fiind prima ţară care a acordat ajutor Republicii Moldova, chiar dacă în acel moment se confrunta cu aceleaşi probleme. România a acordat ajutor umanitar şi tehnic, precum şi echipe de salvatori. O parte din grantul de 100 milioane de euro a fost redirecţionat pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din Republica Moldova.
La 21 iulie a fost acreditat ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, după ce Chişinăul îşi rechemase ambasadorul în aprilie 2009.
La 29 septembrie, Teodor Baconschi întreprinde o nouă vizită la Chişinău, unde participă inclusiv la inaugurarea Institutului Cultural Român 'Mihai Eminescu'.
Iar la 8 octombrie Republica Moldova inaugurează Consulatul său la Iaşi.
La 8 noiembrie, Vlad Filat a întreprins o vizită la Bucureşti unde a semnat mult-discutatul Tratat dintre România şi R.Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontiere. Din partea României, documentul a fost semnat de către ministrul Teodor Baconschi.
Anul 2011 ar putea fi o continuare a evoluţiilor din anul curent, existând toate premisele necesare pentru aceasta, inclusiv după alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova care au readus la guvernare partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană, informează Agerpres.
