Ministrul Afacerilor Interne, Alexei Roibu, a dispus, în contextul reformării ministerului, elaborarea şi prezentarea spre avizare, până la sfârşitul lunii februarie, a noii structuri a aparatului MAI şi a structurilor subordonate,.
Una din concluziile care se impune, în opinia domnului ministru, e că, de fapt, MAI este o instituţie cu o structură foarte anevoioasă, foarte aglomerată şi extrem de birocratizată.
În opinia oficialului, reforma MAI nu corespunde stipulărilor menţionate în textul Hotărârii de Guvern nr. 788 din 2009 cu privire la reformarea aparatului central şi subdiviziunilor subordonate ale MAI, ci dimpotrivă, s-au instituit funcţii care sunt ineficiente, iar în multe dintre subdiviziuni, 50% din numărul personalului au calitatea de şefi. În multe cazuri, un singur angajat cu funcţii de execuţie se subordonează altor 6 sau 7 şefi.- şefului de direcţie generală, şefului-adjunct de direcţie generală, şefului de direcţie din cadrul direcţiei generale, şefului-adjunct de direcţie din cadrul direcţiei generale, şefului de secţie, şefului-adjunct de secţie şi şefului de serviciu. Cu alte cuvinte, nu poate fi vorba de eficienţă şi operativitate atunci când pe foaia de însoţire a unui document stau rezoluţiile a cinci sau şase superiori, iar rezultatul muncii executorului urmează a fi explicat pe verticală, fiecăruia dintre şefi, până ca documentul să ajungă la ministru sau la o altă persoană responsabilă.
Şi în cadrul aparatului central al MAI se vor produce modificări de structura şi componenţă a Direcţiilor generale. Va fi revizuită structura aparatului Departamentului carabinieri şi a Serviciului protecţie civilă şi situaţii excepţionale. Urmează să fie îmbunătăţită şi structura Departamentului urmărire penală, informează un comunicat al MAI.
