Potrivit ME, trecerea de la modelul economic bazat pe remitenţe şi consum la paradigma dezvoltării economice bazate pe investiţii şi export este prioritatea Ministerului Economiei în următorii trei ani, a declarat viceprim-ministrul Valeriu Lazăr în cadrul şedinţei Consiliului Consultativ al Ministerului Economiei.
Ministrul Economiei a prezentat rezultatele anului economic 2010 şi prognozele pentru următorii patru ani. Astfel, după ce, în trimestrul III al anului 2008, Moldova a fost afectată de criza economică globală, începând din trimestrul III, 2009, economia a depăşit „efectul gropii" şi acum înregistrează un trend stabil de creștere. Anul trecut, practic, Produsul Intern Brut a revenit la nivelul de înainte de criză. În același context, Ministrul Economiei a ținut să facă o paralelă cu situația anului 1998, când Moldova s-a confruntat cu criza regională și a înregistrat o cădere economică similară. Atunci economia țării noastre a avut nevoie de doi ani pentru recuperare. Rezultatele economice ale Republicii Moldova din anul trecut se datorează, în mare măsură, setului de reforme implementate și curajului decizional. Lucru care a fost fost apreciat și de partenerii externi de dezvoltare.
Produsul Intern Brut a crescut cu 6,9% în anul 2010, însă structura acestuia necesită îmbunătăţiri, a declarat Valeriu Lazăr. De rând cu creşterea valorii adăugate brute, evoluţia PIB a fost realizată şi datorită majorării impozitelor. Cota impozitelor nete în PIB a crescut de la 15,9% în 2009 la 16,6% în anul 2010, însă pentru a realiza o creștere durabilă va trebui să revedem politica impozitară, pentru a nu o transforma într-o povară insurmontabilă pentru agenții economici.
Serviciile prestate populaţiei, comerţul intern şi exportul şi-au revenit din criză. Alte sectoare urmează să revină la nivelul de înaintea crizei în anul curent sau în următorii doi ani. Cel mai tare au fost afectate de criză sectorul transporturilor, construcţiilor și investițiilor în capital fix. De exemplu, sectorul transporturilor a fost „șutat" practic cu 43% în anul 2009 şi va reveni din criză ultimul, urmând să atingă nivelul anului 2008 abia în anii 2013-2014.
Ponderea industriei în PIB a scăzut de la 25% în anul 1995 la puţin peste 13% în 2009. În 2010 tendinţa de desindustrializare s-a oprit, iar politicile promovate de Ministerul Economiei ce au drept scop reindustrializarea ţării, pot genera o pondere a industriei în PIB de până la 15% către anul 2014, a spus Valeriu Lazăr. Ministerul a depus, pe parcursul anului trecut, eforturi pentru dinamizarea activităţii Zonelor Economice Libere, crearea parcurilor industriale etc. La ora actuală, acest subiect cunoaște un interes sporit din partea investitorilor, ceea ce ne permite, pe exemplul Zonei Economice Libere Bălți, să pronosticăm atât importante rezultate sociale și regionale (creșterea numărului locurilor de muncă, dezvoltarea regiunilor), cât și apariția și dezvoltarea de noi sectoare industriale, generatoare de export.
Exporturile au crescut în anul 2010 cu aproape 24 la sută, în timp ce importurile cu doar 17%. Acest ritm de creştere nu se va păstra însă pentru mult timp. În aniil 2011 şi 2012, exporturile vor creşte 14%, urmând ca spre 2014 ritmul de creştere să încetinească până la circa 10%. Importurile urmează să crească cu 13,5% în anul 2011, cu 10% în 2012 şi cu 9 şi respectiv 8 la sută în următorii doi ani, potrivit prognozelor Ministerului Economiei.
În opinia lui Lazăr, este important de menționat că trendul pozitiv din agricultură, care a reprezentat în 2010 aproape 12 la sută din PIB, concomitent, circa 50% din oferta de mărfuri pentru export vine anume din domeniul agricol şi al industriei agroalimentare. „Acest lucru ne face să fim foarte atenţi la ce se întâmplă în acest sector, pentru că, dacă ne raportăm la rezultatele anului trecut, performanţa exporturilor pe termen mediu va depinde de evoluţia agriculturii. Or, din cele constatate de noi, creșterea din anul trecut din agricultură nu se datorează atât schimbărilor structurale sau reformelor, cât unei conjuncturi regionale favorabile. În acest context, capacitatea sectoului în cauză de a se transforma în unul strategic, în special ținând cont de scumpirea globală a prețului la alimente, reprezintă o oportunitate pentru exportatorii moldoveni", a comentat Ministrul.
În aceeași ordine de idei Lazăr a ținut să menționeze prioritățile politicii economice pentru termen mediu, accentuând, că efortul de bază al Ministerului Economiei va fi concentrat pe implementarea reală a reformelor și nu demersuri declarative. „La ora actuală putem spune cu toată fermitatea, că noua paradigmă de dezvoltare economică se bazează pe capacitatea noastră de a fortifica industria, agricultura și sfera seviciilor în sensul în care aceste sectoare vor beneficia de politici clare, transparente, capabile să atragă investitorii străini și să crească interesul investitorilor locali pentru economia propriei țări. Vom continua procesul de deetatizare a activelor, utilizând un spectru larg de instrumente, ajustate la cerințele pieței, vom spori capacitatea zonelor economice libere și vom moderniza infrastructura calității. Aceste reforme nu doar vor garanta stoparea deindustrializării, ci vor crea premisele pentru o creștere industrială, modestă la început, dar sustenabilă. Vom promova reformele necesare pentru a spori capacitățile de export ale serviciilor cu valoare adăugată, și, important, vom asigura cadrul normativ și regulatoriu pentru agricultură, prin sporirea acesului la active a investitorilor, implementarea unui sistem eficient de subvenționare și investiții în infrastructura calității. Eforturile Ministerului Economiei de a lărgi piețele de desfacere pentru produsele moldovenești trebuie să fie susținute de o producție calitativă, conformă standardelor europene și independentă de hazardele naturale".
Ministerul Economiei își propune să consulte pe larg societatea de business și societatea civilă pentru a identifica toate tipurile de constrângeri și a găsi soluții pentru eliminarea acestora, or chiar în cadrul acestei şedinţe reprezentanții sectorului real au pus în discuție problemele pe care agenții economici le consideră stringente: impedimentele la înregistrarea ca plătitor de TVA şi la obţinerea facturilor fiscale, necesitatea reformei sistemului de pensionare, anularea barierelor tarifare şi netarifare la export.
Consiliul de experţi al Ministerului Economiei are 33 de membri, din acesta fac parte reprezentanţi ai instituţiilor de stat, ai organizaţiilor de business, investitorilor străini, experţi independenţi.
