Republica Moldova este unica ţară din Parteneriatul Estic şi din Comunitatea Statelor Independente (CSI) care se poate lăuda că a pus în practică politici de dezvoltare regională la nivelul UE, fără ca aceasta să fi fost condiţionat. Cu toate acestea, fondurile europene disponibile pentru dezvoltare regională pot fi accesate preponderent de statele-membre şi candidate. Anume progresele înregistrate fac ca RM să se diferenţieze, oferindu-i oportunitatea de a se cupla la acest mecanism. Iată de ce autorităţile trebuie să purceadă neîntârziat la formularea unei poziţii de ţară pe domeniul dezvoltării regionale. Această poziţie trebuie să fie adoptată oficial la nivelul tuturor structurilor guvernamentale implicate în procesul de negocieri în cadrul Grupului de lucru pe Cooperare sectorială pe Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. În mod special, e necesară implicarea Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi Biroului Naţional de Statistică.
Pentru a putea afirma că regiunile de dezvoltare existente în RM, aşa cum au fost ele create - Nord, Sud, Centru, Chişinău, Găgăuzia, Transnistria - corespund nomenclatorului european, e nevoie de a elimina discrepanţa între regiunile de culegere a datelor statistice trasate de Biroul Naţional de Statistică şi limitele regiunilor de dezvoltare. Pentru aceasta, trebuie modificat eşantionul în profil teritorial astfel încât regiunile statistice să corespundă întocmai regiunilor de dezvoltare. O altă verigă slabă care trebuie eliminată este proasta coordonare la nivel de ministere. Soluţia este de a crea o comisie interministerială în domeniul dezvoltării regionale, prezidată de un viceministru de ramură.
Acestea sunt principalele concluzii ale Grupului de lucru pe agricultură şi dezvoltare regională al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Propunerile au fost prezentate ieri, 30 martie, la o conferinţă de presă.
Recomandările reprezintă produsul unei mese rotunde desfăşurate tot la 30 martie, la care au participat funcţionari ai administraţiei publice centrale şi locale, experţi independenţi. Recomandările au fost susţinute de majoritatea celor 20 de participanţi. Astfel, poziţia de ţară unică pe domeniul dezvoltării regionale ar trebui să includă: RM a depus eforturi considerabile pentru crearea unui cadrul instituţional şi de politici în domeniul dezvoltării regionale similar celui existent în ţările membre ale UE, chiar dacă aceasta nu a fost o condiţie formulată explicit anterior; RM este unica ţară din cadrul Parteneriatului Estic care a constituit instituţiile şi procedurile în domeniul politicii de dezvoltare regională după modelul statelor membre UE; Pentru consolidarea acestor realizări, este necesară dezvoltarea unor instrumente-pilot de coeziune teritorială, destinată ţărilor din vecinătatea europeană care au avansat în implementarea unei politici regionale conforme cerinţelor UE; RM este interesată să cunoască opinia UE privind cerinţele specifice şi măsurabile în domeniul dezvoltării regionale care vor rezulta din textul Acordului de asociere, îndeplinirea cărora va însemna apropierea de standardele europene în acest domeniu şi implicit de UE; RM este interesată să identifice posibilităţile comune de îmbunătăţire a calităţii statisticii regionale prin modelarea unui sistem de colectare a datelor statistice regionale identic sau cel puţin similar cu Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS), conform cerinţelor Eurostat.
Pentru a asigura reprezentarea pe picior de egalitate a instituţiilor publice şi celor non-guvernamentale, la masa rotundă au fost aleşi doi co-preşedinţi ai Grupului de lucru. Astfel, Veaceslav Guţuţui, viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, a fost delegat preşedinte din partea autorităţilor, iar Ion Beschieru, expert juridic la IDIS „Viitorul" - din partea societăţii civile. Candidatura lui Ion Beschieru a fost votată în unanimitate de către participanţii la eveniment.
Pe lângă grupul de lucru pe agricultură şi dezvoltare regională, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: vize, frontiere şi Transnistria; comerţ, servicii, concurenţă. În total, vor avea loc patru runde de mese rotunde pe fiecare dintre cele trei grupuri de lucru, prima rundă fiind deja finalizată în februarie 2011.
Scopul meselor rotunde este de a aborda subiecte sensibile din fiecare domeniu, care necesită atenţie şi politici inteligente, pentru a le racorda la standardele europene. Iată de ce fiecare eveniment finalizează cu un pachet de recomandări, care sunt votate în mod democratic de participanţii la mesele rotunde. Fiecare masă rotundă la care se întrunesc experţii este urmată de o conferinţă de presă, unde sunt prezentate public recomandările de politici. Acest format este unul care reuşeşte să permită atingerea consensului dintre autorităţi şi societatea civilă pe formula politicilor care urmează a fi puse la punct şi totodată în practică pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană.
Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană" este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul", Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent „Expert-Grup", cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova. Proiecte similare şi-au demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Bosnia şi Herţegovina. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.
