Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a ţinut astăzi o conferinţă de presă despre noile abordări şi perspective ale sistemului de pensionare din Republica Moldova. EA a declarat că ministerul a promovat un şir de modificări în legislaţia de pensionare care au menirea să demareze o reformă radicală în acest sistem.
"Scopul reformei este asigurarea unei echităţi sociale la capitolul asigurarea cu pensii pentru că nu mai putem tolera situaţia cînd pentru aceleşi contribuţii depuse la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) sunt stabilite pensii diferite ca mărime (diferenţa fiind destul de impunătoare ), dar şi la vîrste diferite" a precizat dna ministru.
Valentina Buliga a menţionat, ca sporul natural negativ şi procesele emigraţionale au modelat evoluţia demo-socio-economică nu numai prin reducerea şi diminuarea resurselor umane, dar şi prin accelerarea procesului de îmbătrînire a populaţiei.
Cu referinţă la situaţia Republicii Moldova există diferenţe, de care necesită a se ţine cont , dat fiind faptul că studiile ştiinţifice ale specialiştilor demografi din ţară denotă că procesul de îmbătrânire se produce în mod mai accelerat, decît în statele industrializate.
În Republica Moldova, ponderea numărului persoanelor vîrstnice a evoluat de la 7,7% (1959) pînă la 12,6% (1989), în mai puţin de 30 de ani, concomitent fiind în micşorare ponderea persoanelor tinere, în special a copiilor în vîrstă de pînă la 15 ani.
Nivelul natalităţii s-a diminuat de cca. 2 ori faţă de situaţia din anul 1980. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,4% (-280,3 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vîrstnice.
Concomitent, trebuie să se ţină cont că vîrsta medie a populaţie s-a majorat de la 32,0 ani în anul 1992, pînă la 36,3 ani în anul 2010, iar speranţa de viaţă a crescut cu 3,6 ani în perioada ultimilor 10 ani.
Coeficientul îmbătrînirii populaţiei a cunoscut evoluţia crescătoare constantă în ultimii 20 de ani, astfel că de la valoarea de 10,7% (numărul persoanelor de 60 ani şi peste la 100 locuitori) în anul 1980, a atins valoarea de 13,6% în anul 2000 .
Pe parcursul anilor 2001-2010, numărul populaţiei active şi al persoanelor ocupate s-a redus, cu 30,1% şi 31,1% respectiv, în timp ce numărul total al pensionarilor a scăzut doar cu 4,1%. Acest fapt a condus la creşterea presiunii financiare asupra persoanelor ocupate în economie.
Pentru funcţionarea stabilă a sistemului de asigurare cu pensii, este necesară menţinerea raportului dintre numărul contribuabililor şi cel al pensionarilor în jur de 4/1-5/1. Dacă în anul 2001 raportul dintre pensionari şi persoane ocupate era 2,3:1, către anul 2010 acesta s-a redus până la 1,8:1. Mai mult ca atât, conform prognozelor demografice ale Academiei de Științe a Moldovei, populația Republicii Moldova s-ar putea reduce cu 1 milion către anul 2050, pe fonul reducerii natalității și a proceselor de emigrare.
În acest context, structura populației se va schimba semnificativ, astfel încât ponderea populație vârstnice va fi mai mare decât cea a populației active.
În această situaţie necesitatea unor schimbări parametrice ale sistemului de pensii este evidentă, pentru a evita incapacitatea de plată a sistemului, precum cea de la sfârșitul anilor 90, cât pensiile nu erau achitate pe perioade de câteva luni, fie erau achitate în mărfuri și produse.
Populaţia vîrstnică în continuă creştere va avea nevoie de sprijin tot mai substanţial din parte statului, fiind definitorie adaptarea sistemelor sociale şi economice la nevoile speciale ale numărului în creştere de persoane în vîrstă.
Disciplina financiară este un atribut de bază al activităţii sistemului de asigurări sociale, deoarece BASS se completează preponderent din contribuţiile agenţilor economici şi a persoanelor fizice.
Valentina Buliga a menţionat, ca cu regret, şi astăzi mai persistă situaţia cînd agenţii economici preferă să achite salarii la plic pentru a nu plăti contribuţii, iar angajaţii acceptă acest lucru, fie din teama de a pierde locul de muncă, fie din motivul că nu realizează că prin aceasta se vor pedepsi pe sine însăşi asigurîndu-şi dreptul doar la o pensie minimă.
Astfel, deşi datoriile agenţilor economici s-au micşorat faţă de nivelul anului 2006, cînd depăşise cifra de 1 miliard de lei, în 2010 au atins nivelul de 682 mln. lei, fiind în creştere faţă de anul precedent. Prin urmare aici urmează să ne concentrăm eforturile pentru a spori responsabilitatea agenţilor economici pentru soarta angajaţilor lor şi a interesa persoanele fizice să-şi asigure un viitor, informează un comunicat al Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
"Totodată urmează să întreprindem măsuri în vederea înlăturării riscurilor demografice pentru a evita şi preveni impactul negativ asupra sistemului", a conchis ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
