Datele Ministerului Finanţelor arată că anul viitor împrumuturile nerambursabile pentru susţinerea Bugetului de Stat se vor micşora cu aproximativ 60 la sută, faţă de anul acesta. În schimb, Guvernul mizează pe dublarea împrumuturilor nerambursabile pentru proiecte finanţate de către donatorii externi. Despre prognozele financiare pentru 2012, a anunțat luni, 5 septembrie, ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Europa Liberă: Suntem la început de toamnă, dar se pare că ar trebui să fie sfârşitul perioadei de definitivare a proiectului legii bugetului pentru anul viitor. Care e soarta lui?
Veaceslav Negruţa: „Este adevărat, am definitivat munca în cadrul Ministerului Finanţelor, împreună cu alte autorităţi administraţiei publice centrale şi locale. Avem un proiect de buget pentru anul 2012. Urmează o procedură de coordonare între Ministerul Economiei, Banca Naţională, Ministerul Justiţiei, care va dura o zi-două, ulterior va fi prezentat Guvernului pentru discuţii. Probabil că în următoarele o săptămână, două vom avea şi discuţii în cadrul Guvernului.
"Europa Liberă: Ca ulterior să transmiteţi proiectul legii şi deputaţilor, da?
Veaceslav Negruţa: „Ca ulterior, conform Legii sistemului bugetar şi procesul bugetar, către 1 octombrie să fie prezentat Parlamentului. Parlamentarii trebuie să aibă două luni pentru dezbaterea şi adoptarea lui în ultima lectură.
"Europa Liberă: Vor fi mai multe cheltuieli pentru Guvern în 2012?
Veaceslav Negruţa: „Nu e vorba de Guvern, e vorba de cheltuieli pentru instituţiile bugetare din Republica Moldova, cum sunt şcoli, grădiniţe, spitale ş.a.m.d. Da, vor fi mai multe, conform calculelor pe care le avem, vor fi cu nouă procente mai multe cheltuieli în 2012 decât în 2011.
"Europa Liberă: Îmi spunea cineva că ar putea să crească cu 50 la sută cheltuielile publice pentru transporturi şi infrastructura drumurilor. Aşa e?
Veaceslav Negruţa: „Dacă vorbim de infrastructura drumurilor, pentru că aici trebuie să facem o delimitare strictă - ce ţine de ministerul propriu zis, care conduce un domeniu şi Fondul rutier. Este adevărat că Fondul rutier va fi în proporţie de aproximativ cu 40 la sută mai mare ca volum faţă de ceea ce a fost în 2011. Aici este legat cu schema de constituire a acestui Fond şi e legat cu accizul, care în proporţie tot mai mare se duce strict pentru întreţinerea drumurilor din Republica Moldova.
"Europa Liberă: Să înţelegem că, ca şi în alţi ani, cele mai mari cheltuieli vor fi cele de ordin social?
Veaceslav Negruţa: „Da, am mai spus-o şi cu altă ocazii, suntem sortiţi în următorii trei-cinci ani să avem un buget orientat social, cheltuielile de ordin social vor constitui din nou peste 70 la sută din volumul cheltuielilor bugetului de stat.
"Europa Liberă: Pentru că totuşi vorbim despre social, haideţi să vedem: s-au majorat salariile profesorilor începând cu 1 septembrie. Astăzi am citit, pare-se pe paginile Timpului, că nu aţi reuşit să ridicaţi salariile pentru lucrătorii medicali, aşa cum aţi fi promis.
Veaceslav Negruţa: „Ceea ce ţine de profesori, este adevărat, este o următoare etapă de majorare, de la 1 septembrie au fost majorate salariile profesorilor, iar cu începere din octombrie, când vor fi plătite salariile pentru septembrie, profesorii vor beneficia de această majorare de 12,5 la sută. Cât priveşte angajaţii din sectorul medical urmează să definitivăm şi să facem nişte calcule cu mare acurateţe ca să asigurăm într-adevăr mijloacele suficiente pentru a opera această majorare.
"Europa Liberă: Dar procesul ar fi fost stopat de către Ministerul Finanţelor pe motiv că va trebui să vă consultaţi mai întâi cu FMI-ul?
Veaceslav Negruţa: „Noi consultările trebuie să le facem suficient de bine mai întâi pe intern, în primul rând, ca să fim siguri că avem suficiente rezerve şi resurse, capacităţi şi posibilităţi ca să operăm această majorare. Dacă va fi necesar, atunci vom face şi consultări adiţionale şi cu Fondul Monetar. A propos, Misiunea Fondului va fi în Republica Moldova în perioada 13-21 septembrie. E o Misiune într-un format mai restrâns, dar cu care vom discuta mai multe aspecte. În primul rând este vorba despre executarea bugetului pentru 2011, anumite rezerve şi realizări, dar totodată şi anumite riscuri vor fi discutate cu colegii de la Fondul Monetar. Ulterior, în noiembrie, va fi şi o alte Misiune a Fondului.
"Europa Liberă: 13-21 septembrie e perioada în care se va afla Misiunea restrânsă FMI la Chişinău?
Veaceslav Negruţa: „Da."
Europa Liberă: Veţi mai discuta şi alte aspecte ce ţin de elaborarea bugetului?
Veaceslav Negruţa: „Da, pentru că Misiunea îşi va concentra efortul asupra executării bugetului pe 2011, dar vom analiza în detalii şi proiectul bugetului pentru 2012 cu colegii de la Fond.
"Europa Liberă: Domnule ministru, am citit un studiu-premieră pentru Republica Moldova, realizat de IDIS „Viitorul", care arată că Moldova beneficiază pe an ce trece de fonduri tot mai generoase din partea donatorilor străini, însă eficienţa utilizării acestor ar fi pusă la îndoială. Dumneavoastră aţi văzut acest studiu? Ce părere aveţi? Aşa să fie? Decât un peşte gata prins, mai bine o undiţă?
Veaceslav Negruţa: „Din păcate nu am văzut acest studiu şi care ar fi concluziile acestui studiu, de aceea am să mă abţin de la comentarii. Ceea ce vreau să spun este faptul că Moldova a beneficiat de asistenţă din exterior, dar începând cu anul 2011 şi mai departe această asistenţă va fi în descreştere ca volum. Astfel noi pe intern avem suficiente deja capacităţi şi resurse pentru a ne desprinde de acea dependenţă, de acele resurse din exterior. A fost o mînă de ajutor importantă pentru anii 2009, 2010 şi parţial 2011 acel pachet financiar, care a fost asigurat de partenerii noştri de dezvoltare. Eu din câte ştiu şi comunic direct cu toţi partenerii noştri de dezvoltare, care au dat astfel de asistenţă financiară, ei nu au careva obiecţii vis-a-vis de eficienţa şi transparenţa utilizării acestor bani. Am să fac rost de acest studiu să văd, care sunt concluziile şi recomandările. Este adevărat şi altceva: pe lângă faptul că statul beneficiază de astfel de fonduri, care vă asigur că sunt utilizate conform destinaţiei, sunt şi alte structuri din Moldova, care beneficiază de astfel de fonduri. Şi ar fi bine ca toate fondurile care intră şi pe linie guvernamentală şi pe linie de structuri neguvernamentale să fie folosite cu maximă eficienţă. Atunci şi credibilitatea noastră faţă de parteneri creşte.
"Europa Liberă: Dar poate ar trebui un procent mai mare să revină sectorului real al economiei naţionale? Pentru că am înţeles că o bună parte din aceste resurse financiare sunt îndreptate către secotorul social, justiţie, bună guvernare şi foarte puţin îi revine sectorului real al economiei.
Veaceslav Negruţa: „Pentru sectorul real al economiei există altă formulă de finanţare, cum ar fi linii de credit sau credite. Pentru că până la urmă sectorul real este acel sector care generează venit şi scopul este de a obţine profit. Când vorbim de parteneriatele noastre şi de partenerii noştri ei vizează şi ne ajută în mare parte acolo, unde se asigură funcţionalitatea acestei economii, cum ar fi justiţia, cum ar fi asigurarea unui mediu de afaceri benefic, pentru a face afaceri în Moldova. De aceea eu cred că abordarea care a fost până în prezent a fost una corectă, unde de a direcţiona aceşti bani şi sistemele de raportare, care ar asigura transparenţă şi corectitudine în folosirea, utilizarea acestor bani.
"Europa Liberă: Domnule ministru, dar ştiu că chiar şi Dumneavoastră aţi insistat că este nevoie ca fondurile acordate să fie utilizate cât mai mult posibil pentru producţie şi nu pentru consum, ceea ce se întâmplă şi cu remitenţele, şi cu multe alte resurse financiare.
Veaceslav Negruţa: „Am spus încă o dată, am insistat şi am să repet să insist, că o bună parte din bani trebuie să meargă în infrastructură. Infrastructură mă refer nu în producerea propriu-zisă. Infrastructura - e vorba de drumuri, e vorba de asigurarea cu apă şi canalizare, sunt două elemente importante, unde o parte din aceste mijloace sunt direcţionate.
"Europa Liberă: Şi apoi din câte bănuiesc, sunt stipulate şi anumite condiţii şi în Memorandumul pe care-l semnează Republica Moldova cu Fondul Monetar Internaţional. Şi oricum trebuie să fie onorate toate condiţiile, nu?
Veaceslav Negruţa: „Condiţiile trebuie onorate, dar nu este parte a Memorandumului cu Fondul unde aceşti bani trebuie să fie cheltuiţi. Aici e vorba de partenerii noştri la nivel bilateral sau multilateral, cu care dialogul continuă nu în baza unui Memorandum cu Fondul Monetar. Fondul Monetar şi Memorandumul cu dânşii serveşte ca şi temelie dar nu şi condiţionalitate unde să cheltuim banii care vin din asistenţa externă. Dar e important ceea ce am spus şi la început: dependenţa noastră de aceşti bani va fi în descreştere în anii următori şi noi arătăm capacitate de a ne dezvolta în continuare, tot mai puţin fiind dependenţi de aceste mijloace.
"Europa Liberă: Dar oricum contaţi pe împrumuturi nerambursabile pentru anumite proiecte finanţate de către donatorii externi?
Veaceslav Negruţa: „Noi avem asigurat pachetul financiar până în 2013 în baza acelor discuţii, pe care le-am avut la Bruxelles în anul 2010, în ziua de 24 martie. Încă acel pachet de două miliarde 600 de milioane de dolari este valabil până în anul 2013. Noi încă beneficiem de astfel de mijloace. Inclusiv 52 de procente din acel pachet este sumă nerambursabilă.
"Europa Liberă: În altă ordine de idei, pentru că avem aceste rapoarte ale Curţii de Conturi cu privire la cheltuirea banilor pulblici, să vă întreb: pentru cine sunt de folos aceste rapoarte?
Veaceslav Negruţa: „Ele sunt de folos pentru toţi. Şi pentru executorii de buget, cum sunt ministerele, agenţiile şi birourile statului, dar sunt de folos şi pentru organele de anchetă în unele cazuri, care ar trebui să se implice în implementarea acelor recomandări, care parvin din partea Curţii de Conturi. Pentru că sunt situaţii diferite şi cazuri diferite. Importante sunt aceste rapoarte şi pentru societate, care trebuie să ştie şi să vadă cum sunt executate bugetele, cum administratorii de buget îşi onorează funcţiile. Iar în caz dacă banii sunt cheltuiţi altfel decât scrie legea trebuie să fie traşi la răspundere sau să răspundă pentru ceea ce se face.
"Europa Liberă: Dar părerea Ministerului Finanţelor e că se irosesc bani publici mulţi?
Veaceslav Negruţa: „Părerea noastră este că cu bani puţini pe care-i avem în buget trebuie să facem lucruri tot mai multe şi mai bune. Iar cât priveşte se cheltuie iraţional sau ineficient, este Curtea de Conturi, care poate să-şi expună punctul de vedere, există şi serviciul specializat în cadrul Ministerului Finanţelor, care se cheamă Serviciul control financiar şi revizie şi periodic orice instituţie, o dată în an sau o dată în doi ani este verificată inclusiv de structura noastră vis-a-vis de cum se cheltuie banul public. Inclusiv în baza unor sesisări parvenite din partea angajaţilor, din interiorul acestor instituţii, sau din partea cetăţenilor, care au de pătimit în unele situaţii. Eu vreau să spun că sunt cazuri diferite, important este ca toate dosarele, toate rapoartele, care vin de la Curtea de Conturi sau de la Serviciul control financiar şi revizie să fie luate în considerare de instituţiile statului, care fac justiţie şi să nu fie lăsate pe linie moartă.
"Europa Liberă: Şi ultima precizare pe care o solicităm referitor la scandalul din sistemul bancar - aceste fenomene stranii pe piaţa bancară din Republica Moldova: două bănci comerciale s-au piomenit într-o situaţie delicată, atunci când o parte din pachetul de acţiuni al acestora a fost înstrăinat prin intermediul secţiei de tranzacţii directe a Bursei. Se pot stăvili aceste atacuri raider?
Veaceslav Negruţa: „Eu sunt sigur şi vreau să-mi expun certitudinea mea că toate instituţiile statului, care au atribuţie în domeniul respectiv, şi mă refer aici al Banca Naţională, mă refer la Comisia Naţională a Pieţei Financiare, CCAC, Procuratura generală, Consiliul Suprem de Justiţie îşi vor face meseria bine ca să asigure drepturile la proprietatea investitorului, care a avut într-un fel sau altul de suferit. Sunt sigur că aceste instituţii nu vor admite ca să se creeze o situaţie de incertitudine sau de mare semn de întrebare vis-a-vis de funcţionalitatea acestor instituţii. Şi statul Republica Moldova să nu fie condamnată în viitor pentru anumite situaţii. Eu sunt sigur că totul va fi bine şi iarăşi liniştea va reveni în sectorul bancar."
Sursa: Europalibera
