Liderul Partidului Comuniştilor din R. Moldova, Vladimir Voronin, i-a adresat o scrisoare deschisă Curţii Constituţionale. În scrisoarea deschisă se menţionează:
Onorată Curte,
Începînd cu anul 1995, unica autoritate de jurisdicție constituțională a Republicii Moldova, Curtea Constituțională se află la straja garantării și respectării Legii Supreme - Constituția Republicii Molfova.
De-a lungul timpului, nu o singură tentativă a existat de a supune acest organ suprem unor interese politice. Din fericire, Curtea Constituțională a demonstrat verticalitate, exercitîndu-și onest și imparțial atribuțiile cei revin și nu a căzut pradă intereselor de moment care ar fi putut sfida serios autoritatea instituției.
În calitatea mea de Președinte al Republicii Moldova, timp de opt ani, am avut multe tangențe cu activitatea Curții Constituționale și în pofida faptului că existau diverse tentații de a nu executa, în interes politic, vre-o hotărîre sau decizie a Înaltei Curți, am spus un ferm NU ignorării statutului dosebit pe care îl poartă această instituție în orice societate democratică și am depus toate eforturile ca toate deciziile și hotărîrile Curții să fie executate în modul corespunzător, eliminînd, în acest sens, și toate restanțele anterioare.
În perioada anilor 2001-2002 am fost foarte atenți la reacția Curții Constituționale atunci cînd era vorba despre concordanța actelor normative cu prevederile Constituției Republicii Moldova. În așa fel, în anii următori calitatea actelor normative a fost atît de înaltă, încît din sutele și miile de documente de ordin normativ, Curtea Constituțională a sesizat asupra unor erori, în mediu, doar în 2 sau 3 cazuri pe an.
Totodată, este relevant faptul că doar în anul 2010, fiecare al treilea act normativ sesizat și examinat în fond a fost declarat neconstituțional și culmea, pentru prima dată în ultimii zece ani, majoritatea parlamentară ignoră în totalitate deciziile Curții Constituționale și refuză executarea adreselor sale.
Este necesar de aminit cazul adresei Curții Constituțion
le din 8 februarie 2011 prin care s-a dispus ca Parlamentul Republicii Moldova să soluționeze problema termenului în care trebuie să fie inițiată procedura de alegere a șefului statului. În pofida faptului că a fost înregistrată și o inițiativă legislativă în acest sens, nici pînă astăzi problema nu a fost soluționată cu toate că termenul limită a fost 8 mai 2011.
La 20 septembrie 2011, Curtea Constituțională va examina sesizarea unor deputați prin care s-a solicitat intrepretarea art. 78 din Constituția Republicii Moldova.
Autorii sesizării au solicitat Curții să se expună dacă poate fi dizolvat repetat Parlamentul pentru același motiv - nealegerea șefului statului, dacă se aplică aceeași procedură de alegere a Președintelui Republicii Moldova potrivit art. 78 din Constituție după desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate și dacă poate Parlamentul dezvolta prin lege organică mecanismul de alegere a șefului statului pentru a nu admite dizolvarea repetată a Parlamentului.
De la bun început, această sesizare sfidează în totalitate nu numai toată practica juridică și constituțională existentă dar și bunul simț.
În istoria Republicii Moldova nu au existat astfel de precedente, cînd pentru a se menține la putere cu orice preț, se încearcă de a antrena Înalta Curte într-un joc murdar de modificare a Legii Supreme în Stat printr-o lege inferioară.
Pentru prima dată în istoria statului nostru, se exercită așa o presiune enormă față de unica autoritate constituțională a Republicii Moldova cu scopul de a se menține la putere chiar și cu scopul violării flagrante a tuturor principiilor constituționale, fapt ce reprezintă nu altceva decît o încercare de a uzurpa puterea în stat.
Este necesar de a menționa expertiza Comisiei de la Veneția referitor la această problemă care a dat un răspuns tranșant că Parlamentul poate fi dizolvat repetat de cîte ori va fi necesr dacă sînt întrunite condițiile respective iar prin lege organică poate fi prevăzută doar procedura de alegere a șefului statului și nu mecanismul constituțional.
Comisia de la Veneția a tras o concluzie foarte importantă potrivit căreia pentru a depăși criza politică este necesar de a găsi un candidat de compromis pentru funcția de Președinte.
În același timp, forul european a remarcat importanța deosebită a Curții Constituționale a Republicii Moldova care este unica autoritate care poate interpreta Legea Supremă.
Este evident că Curtea Constituțională nu poate interpreta Constituția cu abatere de la sensul exact și textual al normei constituționale și sigur că, Curtea nu poate să extindă sau să adopte alte norme primare în procesul de interpretare. Orice modificare, de facto, a normei constituționale poate avea loc doar prin procedura stabilită expres de Constituție.
Sînt ferm convins că Înalta Curte nu va permite să fie antrenată în jocuri politice și nu va permite o interpretare a Legii Supreme care ar veni în contradicție cu însăși Constituția și nu va admite modificarea mecanismului de alegere a șefului statului printr-o lege organică. În caz contrar, aceasta va fi o lovitură de nereparat nu numai pentru autoritatea Curții dar va afecta integritatea Legii Supreme în Stat și statalitatea Republicii Moldova, permițînd uzurparea puterii în stat.
Onorată Curte,
Rog ca această scrisoare deschisă să nu fie considerată ca o presiune sau imixtiune în activitatea Înaltei Curți.
În calitatea mea de deputat al Parlamentului Republicii Moldova în șase legislaturi și Președinte al Republicii Moldova timp de opt ani am considerat imperios necesar sa-mi expun opinia asupra acestei probleme de interes deosebit care poate hotărî soarta de mai departe a democrației și statului de drept în Republica Moldova.
În așteptarea unei decizii obiective, imparțiale și în strictă corepsundere cu Constituția Republicii Moldova, Rog onorata Curte să primească asigurarea înaltei mele considerațiuni.
Vladimir VORONIN
