Interlic.md

La doi ani de la preluarea puterii de către Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) putem trage linia şi face anumite concluzii referitoare la succesele sau insuccesele înregistrate pe plan economic de R.Moldova. După o perioadă de criză economică profundă generată de criza financiar-economică mondială din 2008-2009, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, susţine că datorită politicilor implementate de actuala guvernare, Moldova a reuşit să evite un dezastru economic, să-şi stabilizeze finanţele publice şi chiar să înregistreze o importantă creştere economică. Toate aceste lucruri, susţine ministrul, fac din Moldova un exemplu de succes pentru alte ţări din regiune.

Dle Negruţa, în această lună se împlinesc doi ani de la venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană. Cum apreciaţi această perioadă din punctul  de vedere al dezvoltării economice?

Veaceslav Negruţa: În primul rînd, trebuie să precizăm că a fost o perioadă în care a trebuit să deminăm cîmpul minat lăsat ca moştenire de fosta guvernare. Este vorba de găurile enorme lăsate în bugetul statului, de cheltuirea ineficientă a banului public, de blocaje financiare în activitatea economică etc. Prin urmare, a trebuit să întreprindem un şir de acţiuni pentru a da un nou suflu şi o nouă motivaţie pentru activitatea economică din R.Moldova. De asemenea, a trebuit să demonstrăm că Moldova este un spaţiu în care merită să se investească, iar drepturile investitorilor sînt protejate. Cred că în linii generale aceste lucruri ne-au reuşit.

Totodată, judecînd după parametrii economici pe care îi avem la moment, putem spune cu certitudine că ne-a reuşit să realizăm prima etapă din planul aprobat de Guvern, care ţine de stabilizarea financiară. Cea de-a doua etapă - de recuperare economică - este încă în derulare. Avem rezultate bune atît în 2010, cît şi în 2011 la capitolul creşterea PIB-ului, care, la rîndul său, se compune din creşteri pe segmente cum ar fi industria, agricultura, bunuri şi servicii etc.

De asemenea, un lucru important care merită a fi menţionat este că în aceşti doi ani s-a reuşit relansarea dialogului cu partenerii noştri de dezvoltare, care ne-au dat o mînă de ajutor într-o situaţie complicată. Şi nu este vorba doar de ajutor financiar, ci şi de susţinere, or, prezenţa Fondului Monetar Internaţional în Moldova şi existenţa Memorandumului de politici economice şi financiare au deschis noi perspective în colaborarea cu astfel de instituţii ca Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii şi altele, precum şi la nivel bilateral. Acest lucru înseamnă noi investiţii, inclusiv în dezvoltarea infrastructurii drumurilor, celei sociale în mediul rural, aprovizionarea cu apă şi canalizare.

Cît priveşte finanţele publice, pe lîngă faptul că ne-a reuşit stabilizarea financiară, am reuşit să reducem deficitul bugetar estimat în 2009 la 15% din PIB, la doar 1,9% care va fi în 2011. Dacă vom face o comparaţie cu ţările din regiune, vom vedea că la acest capitol Moldova a reuşit. A reuşit pentru că a existat o politică bugetar-fiscală corectă şi adecvată situaţiei în care ne-am pomenit. Pe de altă parte, acest lucru este şi rezultatul unei politici de diminuare a dependenţei dezvoltării R. Moldova de resurse din exterior şi revenirea la normalitate, cînd cu resurse proprii putem să ne asigurăm suficiente mijloace la bugetul de stat, ca să acoperim pachetele sociale.

Atît anul trecut, cît şi în acest an a fost înregistrată o creştere economică importantă, ţinînd cont de faptul că anul 2009 a fost unul de criză economică profundă. Acest trend al creşterii economiei va continua şi în anii viitori?

Veaceslav Negruţa:: Da, desigur. Autorităţile sînt gata să pună umărul pentru ca această creştere să poarte un caracter stabil şi sustenabil. În 2010, cu creşterea economică de 6,9%, Moldova a fost lider în regiune, iar cu creşterea din primul trimestru al anului 2011 de 8,4% şi de 7,5% în prima jumătate a acestui an este din nou lider în regiune. Pe de o parte, acesta este rezultatul unor politici adecvate, iar, pe de altă parte, este rezultatul fluxurilor financiare care au parvenit în Moldova şi servesc drept un imbold adiţional pentru aceste creşteri. Tendinţele de creştere economică vor continua cu siguranţă. În politicile Guvernului stabilite pînă în anul 2014, autorităţile îşi propun drept scop crearea condiţiilor adecvate de activitate pentru mediul de afaceri, pentru atragerea investiţiilor, inclusiv celor externe etc. Altă întrebare este dacă ritmurile de creştere vor fi aceleaşi sau nu. Ritmurile pot varia de la an la an din simplul motiv că baza de la care se calculează creşterea este deja mai mare. De exemplu, avînd o creştere în 2010, în 2011 creşterea poate încetini puţin, deşi eu cred că în 2011 ea va fi de circa 7%. Avînd o bază mai mare, respectiv în anul 2012 creşterea poate să încetinească şi să ajungă la 5-5,5%. Important este trendul de creştere care asigură crearea de noi locuri de muncă, atragerea investiţiilor, îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Care ar trebui să fie nivelul acestei creşteri economice, pentru ca ea să fie resimţită şi de cetăţeni?

Veaceslav Negruţa: Este greu de stabilit acest lucru. Trebuie să precizăm însă că mai trist este atunci cînd creşterea nu există şi descreşterea economică impune anumite măsuri drastice de reducere a pachetelor sociale, pensiilor, salariilor. Noi am asigurat minimul necesar pentru a nu recurge la astfel de măsuri. Nivelul de creştere economică este relativ. Moldova nu poate fi privită ca o insulă, din simplul motiv că este parte a unei regiuni. Pentru reuşita R.Moldova contează nu doar ceea ce se întîmplă în Moldova, ci şi în regiune. Trebuie să fim mult mai competitivi şi mai insistenţi pentru a intra pe aceste pieţe de desfacere. Atunci şi creşterea economică va fi mult mai mare.

Cum decurge executarea bugetului de stat pentru anul 2011?

Veaceslav Negruţa: Cu mici abateri, sîntem, practic, în limita parametrilor stabiliţi în bugetul aprobat pentru anul 2011, fiind vorba atît de venituri şi cheltuieli, cît şi de deficitul bugetar. Nu trebuie să uităm că am avut circa patru luni de activitate fără buget aprobat pentru 2011, adică am activat în condiţiile bugetului anului precedent. Efectele de la noua politică fiscală care a fost aprobată şi pusă în aplicare începînd cu luna aprilie au început să aibă efecte depline abia în lunile iunie-iulie.

Profit: Există riscul ca şi bugetul pentru anul viitor să fie aprobat pe ultima sută de metri?

Veaceslav Negruţa: Noi depunem toate eforturile şi muncim pentru ca acest risc să fie redus la zero. Cu siguranţă, vom face tot ce ţine de Executiv pentru ca proiectul bugetului să ajungă la Parlament la 1 octombrie, aşa cum prevede legea, pentru ca deputaţii să aibă suficient timp pentru dezbateri şi adoptarea legii în lectură finală. Dar, totodată, vreau să atrag atenţia asupra faptului că norma legală existentă şi profesionalismul colegilor din domeniul finanţelor publice, din cadrul Guvernului ne-au permis ca şi în condiţiile lipsei unui buget aprobat să asigurăm buna funcţionare a tuturor instituţiilor bugetare, iar plăţile ce ţin de salarii, pensii să aibă loc la timp. Important este că nu am avut blocaje şi nu am creat disconfort instituţiilor bugetare pentru buna lor funcţionare.

Profit: În linii generale, prin ce se deosebeşte proiectul bugetului de stat pentru anul viitor în comparaţie cu bugetul pentru anul curent?

Veaceslav Negruţa: Ceea ce ţine de politica fiscală, principala diferenţă dintre aceşti doi ani este revenirea la impozitul pe venit pentru persoanele juridice în mărime de 12%. Un al doilea element ţine tot de fiscalitate, fiind vorba de introducerea metodelor indirecte de estimare a obligaţiunilor fiscale, instrument care ar trebui să reducă drastic din dorinţa unor persoane fizice sau juridice de a ocoli sistemul fiscal şi de a nu-şi onora integral obligaţiunile faţă de buget. La capitolul cheltuieli cred că un element important ţine de aplicarea unei noi formule de finanţare în domeniul educaţiei, luînd la bază principiul „banii urmează copiii”.  

Care este soarta proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anii 2012-2014 şi cîţi bani speră autorităţile să obţină la buget în urma operării unor modificări în politica fiscală?

 Veaceslav Negruţa: Proiectul a ajuns la Guvern şi imediat cum va fi inclus în agenda Executivului, va fi discutat. Evident că asta va fi înaintea discuţiei bugetului pentru 2012. Pentru a identifica o formulă de consens, care să fie acceptată de întreaga societate, urmează o discuţie constructivă cu partenerii sociali, cu colegii din Parlament, cu mediul de afaceri. Condiţiile însă sînt de aşa natură încît consensul este greu să-l găseşti. Cadrul bugetar este atît cît este, iar în aceste condiţii eşti pus în situaţia să identifici surse suplimentare pentru a face faţă cheltuielilor care sînt tot mai mari şi mai mari. Cît priveşte creşterea bugetului faţă de anul 2011, în 2012 aceasta va fi mai mare cu 13% la partea de venituri şi cu 9% la partea de cheltuieli.

În ceea ce priveşte veniturile care ar putea fi obţinute în rezultatul operării modificărilor politicilor fiscale, este vorba de circa 560 mil. lei. Cele mai mari venituri vor fi obţinute în rezultatul majorării accizelor, în special la băuturi alcoolice tari şi ţigări.  

Care credeţi că va fi efectul revenirii la impozitul pe venit de 12% asupra dezvoltării unui mediu de afaceri mai atractiv în Moldova?

Veaceslav Negruţa: În primul rînd, va fi clară regula de joc pentru tot mediul de afaceri. Acesta a avut o perioadă de timp cînd nu a plătit acest impozit, deşi el se calculează şi se plăteşte în toate ţările. Probabil că într-o perioadă de criză economică el a fost un colac de salvare pentru mulţi agenţi economici. Acum însă cînd revenim din criză, venitul oricărei persoane fizice sau juridice trebuie să fie impozitat pe aceleaşi principii. Cred că mediul de afaceri apreciază mult mai mult faptul că sînt reguli clare pe viitor, decît existenţa cotei de 0, care nu se ştie pe cît timp este. De fapt această iniţiativă a fost cea mai mare greşeală pe care putea s-o facă în 2007 fosta guvernare. În opinia mea, aceasta a fost mai mult o încercare a autorităţilor de a-şi cumpăra simpatia mediului de afaceri. A fost un gest greşit şi total nechibzuit.

La capitolul accizelor pentru tutun, care sînt obiectivele autorităţilor pentru următorii 5-10-15 ani, raportate la cerinţele UE de a reduce consumul de tutun?

Veaceslav Negruta: UE are anumite standarde, ceea ce ţine de cît ar trebui să constituie accizul în structura preţului de vînzare cu amănuntul a ţigărilor. Dacă ne uităm în ţările din UE acciza constituie 50-60% din structura preţului, pe cînd la noi acesta este în jur de 7-8%, în funcţie de marca ţigărilor. Prin urmare, în procesul de negocieri cu UE ni s-a pus condiţia ca Moldova să-şi ajusteze pe parcursul a patru ani politica accizelor la produsele din tutun, pînă la nivelul recomandat de UE - 77 euro pentru 1000 de ţigarete. În procesul de negocieri am solicitat extinderea acestei perioade pînă în 2025. Trebuie să recunosc faptul că dialogul este unul extrem de complicat. Cert este faptul că în următorii ani accizul la ţigări va fi în creştere. Cu cît? Totul depinde de reuşita următoarelor negocieri. Creşterea accizelor va fi relativ mare ca şi procent faţă de accizul care este aplicat astăzi, dar reflectată în preţul final - această creştere nu ar trebui să fie atît de mare. Asta pentru că în structura preţului valoarea accizului este foarte mică, iar profitabilitatea operatorilor de pe piaţă, fie că este vorba de producătorii autohtoni sau importatori, este suficient de mare pentru a nu admite creşterea preţului în aceeaşi proporţie cu care va creşte accizul.

Ca rezultat, majorarea preţurilor ar trebui să fie o locomotivă pentru ca lumea să se gîndească la un mod sănătos de viaţă şi la faptul că poate să cheltuiască timp, bani şi energie pentru lucruri mult mai plăcute şi mai sănătoase.

Sursa Profit.md